Am lansat Raportul alternativ privind starea învățământului 2019 în cadrul Conferinței naționale Școli Curate

După un an de activități desfășurate în cadrul proiectului Școli Curate – pentru unități de învățământ bine guvernate, transparente și finanțate corespunzător, Societatea Academică din România lansează un raport privind starea învățământului în baza a sute de solicitări de informații publice, respectiv zeci de statistici și aspecte observate în comunitățile locale vizate.

Raportul a fost lansat public și dezbătut vineri, 28 iunie, la Banca Națională a României, în cadrul primei Conferințe naționale Școli Curate, la care au luat parte și ne-au transmis mesajele lor Valentin Lazea (economistul șef al BNR), Daniela Vișoianu (președintele Coaliției pentru Educație), reprezentanți ai partidelor parlamentare (Monica Anisie de la PNL și Gabriel Ispas de la Pro România), elevi și părinți, reprezentanți ai sindicatelor, autorități locale etc.

Principala constatare este că școlilele din zonele sărace din România sunt subfinanțate. Decalajele de dezvoltare (școli fără apă și canalizare, elevi răspândiți la mare distanță) s-au transformat în decalaje de performanță, copiii din asemenea zone având rate mari de abandon școlar și proaste rezultate la testele PISA. Finanțarea pe elev și dezinteresul primarilor contribuie la crearea unui cerc vicios care face ca locul nașterii unui copil să fie cel mai important factor determinant al succesului în societate. Deși Ministerul Educației Naționale raportează o scădere a numărului de școli fără canalizare și a abandonului școlar, România rămâne pe ultimul loc din Europa în privința evoluției la aceste capitole.

Soluția nu este o descentralizare care ar putea să adâncească și mai mult inechitățile în absența unui mecanism inteligent de alocare a fondurilor, ci o responsabilizare și o transparență superioară atât la nivelul autorităților centrale, dar mai ales la nivel local.

În vederea unei finanțări adecvate a instituțiilor de învățământ la nivel local, propunem următoarele 12 soluții de politică publică:

  1. Modificarea regulamentului Consiliului Național de Finanțare al Învățământului Preuniversitar în sensul creșterii numărului de membri și introducerea a două noi categorii: reprezentanți ai elevilor și părinților, precum și ai organizațiilor cu activitate relevantă din societatea civilă pe zona de educație;
  2. Ministerul Educației și Guvernul să își asume un plan gradual de creștere a costului standard per elev pentru pregătire profesională, evaluare periodică și cheltuieli din categoria bunurilor și serviciilor, astfel încât la orizontul anului 2022 cuantumul acestuia să fie de 740 lei, o creștere cu 100% față de valoarea din prezent;
  3. Realizarea unei alocări diferențiate a costului standard per elev pentru pregătire profesională, evaluare periodică și cheltuieli din categoria bunurilor și serviciilor în funcție de mediul în care elevii studiază (rural-urban), filieră (teoretic-vocațional-tehnologic), profil și specializare, ținând cont în stabilirea coeficientului de costul real pe care unitatea de învățământ trebuie să îl suporte pentru a furniza actul de educație la un standard ridicat de calitate;
  4. Fundamentarea și alocarea resurselor financiare în baza unor coeficienți care să țină cont și de riscul de abandonul școlar, gradul de deprivare materială, dezavantajele socio-economice ale zonei, precum și riscul de segregare, în așa fel încât acolo unde nevoile sunt mai mari și alocările financiare să fie pe măsură, contribuind la reducerea inechităților.
  5. Modificarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a inspectoratelor școlare astfel încât monitorizarea alocării sumelor alocate din bugetele locale către unitățile de învățământ să fie o atribuție expresă a inspectorilor care se ocupă cu managementul instituțional, împreună cu publicarea modulului “date financiare” din platforma SIIIR;
  6. Instituirea unor obligații de raportare standard în sarcina autorităților publice locale cu privire la resursele pe care le alocă pentru instituțiile de învățământ arondate.
  7. O nouă instrucțiune a ministerului către IȘJ-uri, în continuarea notei din 2016, dublată de alcătuirea unei situații naționale anuale cu privire la numărul instituțiilor de învățământ care respectă obligațiile de publicare a informațiilor de interes public în fiecare județ;
  8. Aplicarea, la nivelul Ministerului Educației Naționale, a propunerii Școli Curate pentru bugete mai transparente: toate unitățile de învățământ să afișeze bugetul și execuția bugetară într-un format standard, optimizat, în SIIIR (Sistemul Informatic Integrat al Învățământului Românesc), platformă publică a Ministerului Educației.
  9. Dezvoltarea capacității structurilor asociative locale ale elevilor, ale părinților și ale cadrelor didactice care să desfășoare activități de advocacy la nivel local pentru transparentizarea și buna finanțare ale sistemului public de educație în toate județele țării.
  10. Adoptarea unui plan de măsuri integrate care să favorizeze accesul la educație al elevilor care studiază în alte localități decât cea de domiciliu, precum și a celor aflați în situații dezavantajate, pe termen mediu și lung inclusiv prin dezvoltarea serviciilor de tip internate și cantine, în așa fel încât niciun copil să nu fie lăsat în urmă, iar mediul de proveniență și situația materială a familiei să nu cântărească în determinarea viitorului său;
  11. Clarificarea urgentă a situației transportului elevilor navetiști, cauză principală a părăsirii timpurii a școlii, și remedierea situației pe termen scurt prin corecții legislative specifice în așa fel încât responsabilitatea să fie partajată în mod egal între autoritățile centrale și locale, iar mecanismul tehnic să fie unul fără disfuncționalități practice, având ca deziderat ca niciun copil care trebuie să se deplaseze în altă localitate pentru a merge la școală să nu abandoneze din lipsa banilor de transport;
  12. Dezvoltarea graduală a unor programe de tipul a doua șansă, care să faciliteze accesul la educație al celor care au abandonat școală atunci când ar fi trebuit să fie înscriși în sistem, inclusiv prin accesarea fondurilor nerambursabile dedicate, prevăzute deja în Programul Operațional Capital Uman (POCU).

Raportul alternativ privind starea învățământului 2019 poate fi descărcat de aici și cuprinde 4 secțiuni:
– Cum influențează finanțarea per elev echitatea sistemului educațional?
– Autorități locale responsabile pentru un învățământ preuniversitar de calitate – ce trebuie să facă primarii și care este rolul inspectoratelor școlare?
– Pași mici de la opacitate spre transparență. Cum facem saltul către școli mai corecte și bine guvernate
– Părăsirea timpurie a școlii – încotro?

Materialul va fi transmis și invitaților absenți, în special doamnei ministru Ecaterina Andronescu și membrilor comisiilor de învățământ din Parlamentul României (PSD, USR, PMP, ALDE, UDMR – care au un mare absent nemotivat), urmând ca propunerile să fie susținute și promovate până vor fi luate în seamă de cei care decid.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*