Articolul Alinei Mungiu-Pippidi ”Corruption: Good governance powers innovation” publicat de revista Nature

În articolul său recent publicat de revista științifică Nature, intitulat ”Corruption: Good governance powers innovation”, Președintele Societății Academice din România (SAR), arată că lipsa inovației și avansului tehnologic nu se datorează în totalitate sărăciei (deși și acesta este un factor important), ci corupției. ”Pur şi simplu, în cazul în care avansarea în funcţie de merit este regula, iar favoritismul excepţia, guvernele şi pieţele vor promova valorile, având rezultate prospere. În cazul în care un astfel de sistem nu ajunge să fie dezvoltat, promovarea socială se va face mai degrabă preferenţial decât etic. În acest context ştiinţa şi cercetarea sunt marginalizate, deoarece celor aflaţi la putere le este teamă că talentul ameninţă principalul lor scop – controlul accesului la resursele publice şi private”, argumentează Alina Mungiu-Pippidi.

”Dacă ştim cât de coruptă este o ţară, putem preciza cu exactitate capacitatea acesteia de a produce inovare. În Uniunea Europeană capacitatea sectorului privat de a produce inovare este puternic corelată cu controlul corupţiei (84%), cu calitatea instituţiilor de cercetare ştiinţifică naţională, precum şi cu cheltuielile interne brute pentru educaţie şi cercetare. În acest context, corupția este definită ca abuzul de autoritate publică pentru interes personal, rezultând într-o alocare părtinitoare a resurselor publice. Controlul corupției, evaluat de Banca Mondială, este capacitatea unei societăți de a constrânge autoritățile să nu distribuie bunuri și resurse publice în propriul lor interes. România, Bulgaria, Grecia și Italia au cel mai slab control al corupției din UE, în timp ce în țările nordice este cel mai ridicat, urmate de Olanda, Marea Britanie și Germania.”

”Guvernele care cumpără sprijin politic nu investesc nici în educaţie, nici în cercetare – beneficiile acestora sunt considerate prea generale. Un stadion de fotbal gigantic sau un nou aeroport atrag companii care să le construiască (acestea pot contribui în viitoarea campanie electorală) şi mulţi alegători care să le folosească. O mie de burse ştiinţifice sunt infinit mai puţin profitabile în aceşti termeni – ele nu pot fi acordate fără aptitudini ştiinţifice”.

”De aceea, cele mai corupte state din UE cheltuiesc cei mai mulţi bani pentru proiecte mari, cum ar fi drumuri şi trenuri de mare viteză, și nu pentru domenii precum sănătatea, cercetarea, educaţia, dezvoltarea. Atunci când – cu cele mai bune intenţii – Bruxelles-ul promovează politici de austeritate, în ţările corupte primele investiții care se taie sunt cele pentru educaţie şi ştiinţă”, scrie Alina Mungiu-Pippidi.

Citiți articolul integral în revista Nature aici.

Ilustrație de David Parkins/ Nature

One Response to Articolul Alinei Mungiu-Pippidi ”Corruption: Good governance powers innovation” publicat de revista Nature

  1. Adriana says:

    Foarte interesant articolul dnei Mungiu-Pippidi. Ma intreb cate clase politice trebuie sa se schimbe ca sa avem sansa de a face parte dintr-un alt esalon.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*