11.2010: Alina Mungiu Pippidi despre Alianţa pentru o Românie Curată (ARC): Bun venit in Romania Curata!

Alina Mungiu Pippidi

Intrati in Romania Curata!

Se spune ca Petru cel Mare, murind, a suferit pina in ultima clipa de obsesia ca nu a reusit sa faca din Rusia o tara occidentala si ca reformele planuite nu au dat roadele asteptate. “Nu avem oameni!” ar fi spus, in chip de explicatie suprema, pe patul de moarte, marele reformator.

M-am gindit, adesea, ca asta e ce avem in comun cu Rusia, o tara mult mai mare decit a noastra, faptul ca in istoria noastra au fost reforme multe si oameni putini. Oameni care sa le duca la indeplinire, oameni care sa se identifice cu o cauza, nu cu o cariera, oameni la a caror moarte sa poti spune “fara el nu ar fi existat asta sau asta”, cum poti spune despre Spiru Haret sau despre doctorul Cantacuzino, oamenii de aceasta factura sint rarisimi la noi. Iar in istoria noastra postrevolutionara ei sint supremii absenti.

Nu imi vine in minte numele niciunui judecator pe care sa il identificam cu schimbarea justitiei. Nici al vreunui diplomat cu schimbarea diplomatiei. Nici al vreunui administrator cu reforma administratiei. In cei aproape douazeci de ani de schimbare programata a tarii, nume de reformatori, de oameni care chiar au incercat sa puna in practica ce vorbeau toti ceilalti, gen Monica Macovei, sint doar citiva. Si felul cum au sfirsit acesti reformatori ne face sa intelegem de ce nu sint mai multi.

Hai sa vorbim astazi despre explicatiile acestui fenomen. Cum se face ca Daniel Morar e selectionat printre Europenii anului la Bruxelles, iar Monica Macovei primeste Premiul de Femeia Europeana a anului chiar de la presedintele Parlamentului European, in vreme ce, in Romania, acesti romani cu care ar trebui sa ne mindrim sint denigrati pe toate drumurile si pe toate canalele? Este evident cã societatea noastra are din nastere o cantitate mai mica de oameni capabili de dedicatie. Adevarat, fiecare cultura pune un accent diferit pe altruism si recompensa sociala a altruismului. A noastra nu pune deloc.

Dimpotriva, oamenii care fac ceva din care lor nu le iese nimic sint vazuti la noi ca niste fraieri si dispretuiti sincer. Bancurile despre cei care salveaza tarisoara abunda si bascalia publica se infiripa imediat de cum apare cineva mai altfel, care vrea sa faca ceva. Ce-s atitudinile astea protestante?, ma certa un prieten ortodox la inceputul anilor nouazeci: “ele nu merg la noi!” Avea, probabil, dreptate.

Deci, chiar daca am avea, procentual, in populatia globala, oameni capabili sa se identifice cu o cauza publica, ei sint rapid socializati in faptul ca asta nu e o atitudine romaneasca. Ba e, dimpotriva, o prostie si un lucru ridicol. Mult mai bine sa isi vada de cariera lor, sa isi ia primul leasing, primul mortgage, prima subventie pentru o carte sau primul grant pentru un film si sa isi vada de realizari adevarate, strict personale. Pentru ca cele altruiste, investitia in sectorul public sau munca voluntara in orfelinate sau camine de batrini se scurge precum apa in nisip, nu ramine de pe urma ei nimic.

Nici macar nu sint exemplu pentru alti oameni, pentru ca asemenea gesturi, nefiind pretuite la noi, numele celor care le fac ramine adesea necunoscut. Sau daca prin cine stie ce intimplare sint cunoscuti, vor fi prost vazuti de ceilalti, pentru ca noi sintem o societate conformista, asa e lumea rurala trecuta prin comunism, in care, daca esti diferit fata de ceilalti, platesti un pret enorm.

Cum nu pretuim altruismul, nu putem avea, ca atare, servitori publici dedicati. Daca din greseala am avea, nu ii bagam de seama. Singurul criteriu dupa care apreciem oamenii, la noi, este trancaneala. Marile figuri ale momentului nu sint oameni care au facut ceva, ci oameni care au vorbit la televizor. Pe urma, consumam o energie enorma, discutind despre ce au spus asemenea oameni. Cind, in realitate, nimic din ce spun ei nu conteaza. Apartin categoriei, dominante la noi, de oameni care vorbesc non stop, dar nu fac niciodata nimic.

Nu sintem numai civilizatia trancanelii si a ne-faptuirii, cum ar fi zis Noica. Sintem, peste toate, si civilizatia lasitatii. Pe linga ticalosii pe fata, gen Dan Voiculescu, comunismul a dezvoltat la noi o proportie formidabila de creaturi intermediare, care traiesc cautionind raul si scuzind binele. Acestia sint soarecii. O multitudine de soareci, zilele astea, se intrec a spune ca institutiile sint mai presus de oameni. Vine vorba de institutii si principii la noi numai cind se gaseste vreun om de sacrificat.

Ce institutii? Care principii? Tarile civilizate au asemenea lucruri, pentru ca generatii de oameni buni le-au cladit. Tarile care deocamdata sint doar culturi, nu civilizatii, au doar citiva oameni pe generatie si nu au ajuns niciodata sa aiba “institutii”. Royal Air Force e o institutie, pentru ca ultimul pilot ramas in viata, in loc sa se duca acasa, a continuat sa zboare pina s-au gasit altii sa-i i-a locul. Administratia orasului Viena e o institutie, pentru ca atunci cind gloatele revolutionare au incendiat-o, ultimii functionarii si-au riscat viata ca sa culeaga hirtii din arhivele fumeginde ca sa mai reconstituie ce se putea. Noi nu avem asemenea exemple in istoria noastra, nu avem generatii de devotament public in spate, care inspira pina si pe cel mai amarit ultim intrat sa fie la inaltimea celor dinainte, sa isi spuna “Institutia sint acum eu!”. Avem doar citiva oameni izolati, oameni ca Iorga sau Gusti, care au facut eforturi eroice si izolate sa ne lase mostenire o tara, nu o adunatura de supravietuitori.

Fii ca ei! Deschidem acest portal nu doar ca sa oferim oamenilor o alta sursa de lectura si amuzament pe tema eternei si fascinantei Romanii corupte. Deschidem acest portal pentru cei care incearca sa schimbe ceva, de la un contabil onest intr-o primarie de sat care observa o neregula in conturi, la un parinte revoltat ca daca nu da ceva unui profesor, fiul lui nu capata notele pe care le merita. Deschidem acest portal pentru ca exemplul Coalitiei Romania Curata sa poata fi replicat si adaptat peste tot. Daca ne trimiteti sesizari, vor ajunge la ANI si DNA. Daca vreti sa construiti o coalitie pentru a curata mediul in care lucrati, sintem gata sa va sfatuim si sa va sustinem. Deschidem acest portal ca sa construim punti intre oameni, deasupra soarecilor.

www.romaniacurata.ro are la baza un parteneriat intre organizatii neguvernamentale, sindicate, asociatii profesionale si organisme ale statului, toate unite de dorinta de a construi o administratie si o justitie care sa functioneze echitabil, impartial si eficient. Fiti bineveniti in acest parteneriat.

Nu sinteti singur. Multi alti oameni gindesc ca dumneavoastra. Aici ii veti intilni pe ceilalti.

Bine ati venit in Romania curata, in Romania oamenilor!

2 Responses to 11.2010: Alina Mungiu Pippidi despre Alianţa pentru o Românie Curată (ARC): Bun venit in Romania Curata!

  1. Pascalau Gheorghe says:

    Cata dreptate aveti D-na Profesoara ! ‘ Telectualii astia nesimtitori nu iasa in strada sa se imbranceasca cu jandarmii ca nu se respecta protocolul incheiat cu Dumneavoastra…Lovilutia continua sambata, duminica si dupa sesiunea de examene de la Berlin…

  2. Nicolae says:

    La final de an soția mi-a vorbit despre dvs știind ca suntem amândoi interesați de orice construcție care vrea sa facă ceva în aceasta direcție.
    Important: – Vreau sa ajut voluntar, nu am nici cel mai mic gând sa ma transform în nici un fel de candidat
    As vrea sa știu cine-s oamenii care au deja punți intre ei pe acest subiect.
    Pe dvs dna Alina Mungiu Pippidi va cunosc doar de la tv și cum în cercurile de cunoscuți ai mei sunt considerat a fi un cârcotaș nu trebuie sa surprindă pe nimeni dacă spun ca nu este suficient.
    Singura persoana pe care am cunoscut-o la fel și care m-a convins nu mai este din păcate printre noi, este vorba despre răposatul seniorul Coposu fie-i țarâna ușoară.
    Nu pot uita ca am fost entuziasmat de Alianta Civica ce ne-a adus la un moment dat multa speranța care s-a dovedit o fata morgana.
    Aveți dreptate, precum Rusia lui Petru cel Mare nici noi nu avem OAMENI (înțelegeți desigur de ce am scris cu majuscule).
    Sau poate ca ei exista și așteaptă sa fie puși în valoare într-o Românie curata.
    Dacă exista sigur nu sunt membri și nici simpatizanți declarați ai vreunui partid.
    Mai multe după ce voi fi convins ca nu va fi o soră geamănă a AC din anii 90.
    Cu multa stima.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*