Cartea Alinei Mungiu-Pippidi: „În cautarea bunei guvernari” aparută la Cambridge University Press

carte-alina„Aceasta este una dintre cele mai importante cărţi scrise vreodată despre una dintre cele mai universale provocări ale guvernării din vremurile noastre – cum să controlăm corupţia”. Cuvintele aparţin lui Larry Diamond, directorul Centrului pentru Democraţie, Dezvoltare şi Stat de Drept de la Universitatea Stanford, referindu-se la noua carte a președintelui SAR Prof. Alina Mungiu-Pippidi În căutarea bunei guvernări: Cum dezvoltă societăţile controlul corupţiei“, disponibilă din Septembrie 2015 de la Cambridge University Press.

„În această integrare genială de teorie, istorie, studii de caz şi dovezi cantitative, Alina Mungiu-Pippidi arată cum ţările evoluează de la starea naturală de corupţie, clientelism şi guvernare particularistă la normele impersonale ale corectitudinii, integrităţii şi transparenţei, care constituie buna guvernare. Aceasta este o lucrare indispensabilă oricărui savant, student sau policy-maker care vrea să înţeleagă cum se mobilizează societăţile şi cum se reformează statele pentru a controla corupţia.”, arată Larry Diamond.

Aceasta nu este o carte despre corupţie ca infracţiune, cum se vede din următorul pasaj:

„Tarek al-Tayeb Mohamed Bouazizi a fost un vânzător ambulant tunisian care şi-a dat foc pe 17 decembrie 2010, în semn de protest faţă de confiscarea mărfurilor sale ca urmare a unei acuzaţii din partea oficialităţilor că vinde ilegal şi nu plăteşte impozite. Gestul acelui vânzător a aprins flacăra Revoluţiei Tunisiene şi apoi mai larga Primăvară Arabă, fiind instant portretizat ca erou de către comunitatea anticorupţie globală. În fond, preşedintele de atunci, Zine El Abidine Ben, era un lider corupt tipic, a cărui soţie îşi construise o vilă fără autorizaţie pe situl Cartaginei, patrimoniu al UNESCO. Însă acesta ar fi putut argumenta şi că, din moment ce oameni ca Bouazizi nu-şi plăteau impozitele, nu erau suficiente resurse publice pentru a le oferi educaţie şi servicii medicale bune. Cu alte cuvinte, dincolo de paradigma de vânător şi vânat – două tabere cu actori care s-au potrivit la fix în aceste circumstanţe – problema situaţiei tunisiene pare să fie lipsa unui contract social stabilit între aceşti actori – numai un asemenea contract ar fi dat o şansă pentru dezvoltare.”

Alina Mungiu-Pippidi reia provocarea de unde o lăsaseră autorii de renume Daron Acemoglu şi James Robinson în De ce naţiunile eşuează. Dacă diferenţele de performanţă economică se explică prin guvernare, de ce sunt puţine care ţări se lansează pe calea guvernării deschise şi inclusive faţă de cele care limitează accesul şi spoliază subiecţii? Argumentul său este că, istoriceşte, corupţia este starea normală, nu excepţia, şi că în peste optzeci de democraţii electorale din prezent, spolierea resurselor publice de către elitele politice a devenit regula jocului şi principala problemă a acţiunilor colective.
Mungiu-Pippidi, șeful Catedrei de Democraţie la Hertie School of Governance din Berlin, care a dezvoltat şi metodologii anticorupţie agresive bazate pe numirea şi oprobiul public al candidaţilor pentru Parlament (listele negre ale candidaților), precum şi clasamente de integritate a universităţilor publice din România (aici și aici), călătoreşte în această carte din Siena secolului al XII-lea până în Estonia sau Uruguay-ul de astăzi pentru a deconstrui şi învăţa din cercurile virtuoase: evoluţia politicii dintr-un joc al spolierii publice până la maximizarea bunăstării sociale. De asemenea, ea este vădit împotriva industriei actuale de combatere a corupţiei – pe care o vede ca fiind prea delăsătoare şi prea axată pe a-şi găsi de lucru în loc să atace problema în sine – pariind în schimb pe new media şi societate civilă. Ţările cu mai mulţi utilizatori de Facebook sau mai multe gospodării conectate la internet au capacitate mai mare pentru acţiuni colective contra eliteor prădătoare. Cercetarea sa are la bază cel mai mare grant pe ştiinţe sociale acordat de UE pentru proiecte de cercetare, ANTICORRP (anticorrp.eu). Profesorul Mungiu-Pippidi este şi principalul autor al unui raport despre cum se poate redresa integritatea în Uniunea Europeană pentru preşedinţia Olandei (lansarea va fi în Ianuarie 2016).

Mai multe detalii despre carte aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*