1.03.2007: Ce fel de uninominal?

Alina Mungiu-Pippidi

Societatea Academica din România a publicat in decursul anilor mai multe simulari care aratau ca votul uninominal avantaja un eventual partid mare, in detrimentul celor mijlocii si mici. Revenim cu aceste precizari vizavi de sistemele aflate astazi in discutie.

Ce fel de uninominal?

– Haideti sa modelam intrebarile de referendum. Nu e chiar asa de greu.

Alina Mungiu-Pippidi

Nici calitatile, nici defectele votului uninominal nu sint exact cele care se spune ca sint in dezbaterea noastra publica. Subiectul nu se poate discuta in format magazin sau de scandal. Daca se ajunge la referendum, cum ar fi normal, publicul trebuie sa stie exact ce alege. Intrebarea, unica, va putea propune doar una din formele de mai jos, la care electoratul se va pronunta prin da sau nu. Cu riscul unor simplificari, o sa trec in revista pe scurt dezavantajele si avantajele in ce priveste cele trei forme de uninominal in discutie.

1. Forma propusa de PSD este vot majoritar in doua tururi de scrutin, ca la alegerile pentru primar. Are cel mai mare avantaj asupra formarii unei majoritati mai clare in Parlament. Acest proces de manufacturizare a unei majoritati se realizeaza prin supradimensionarea partidelor care intra in turul doi fata de cele eliminate din turul intii, care pot disparea complet de pe scena politica, cum se intimpla in Franta cu Frontul National. Uninominalul in doua tururi elimina cel mai mare dezavantaj al votului majoritar, scaderea reprezentativitatii. Daca candidatul tau iese din turul intii, te reorientezi in turul doi. Partidul cu care simpatizezi e obligat sa negocieze intre cele doua tururi de scrutin pentru sustinerea candidatilor ramasi in cursa, si votantii sint indemnati public sa se reorienteze catre un candidat sau altul, deci stii cu cine e aliat partidul tau si nu te poti trezi ca dupa alegeri se aliaza cu cine nu trebuie. Candidatii au circumscriptii clare, deci fiecare alegator simte ca are control asupra lor. In Franta, el functioneaza pentru ca exista un pact nescris prin care se evita alianta cu Frontul National, care are un procent asemanator cu România Mare. Pe aceasta regula informala, de buna cuviinta, ca nu se fac concesii extremismului, se bazeaza succesul sistemului. Ar merge asta la noi, unde oricine se face frate cu dracu’ ca sa treaca puntea? Mai exista riscul ca migratia sa fie stimulata. Cei alesi direct de electorat se vor considera posesorii votului popular, devenit un capital pe care il pot pune intr-o valiza si duce la alt partid. Azi, primarii migreaza de peste doua ori mai mult decit parlamentarii, care sint alesi pe liste. O posibila intrebare la referendum ar putea suna astfel: Sinteti de acord sa va alegeti reprezentantul pentru Senat, ca si pe cel pentru Camera votind direct in circumscriptii uninominale, si nu pe liste, in doua tururi daca nici un candidat nu intruneste majoritatea din turul intii?

2. Formula propusa initial de ApD si sustinuta de Alianta este un vot mixt. Are avantajul ca pastreaza o proportionalitate decenta, si ca jumatate din locuri se distribuie uninominal. Are dezavantajul ca tot partidul stabileste candidatul, si ca circumscriptiile sint formate din regiunile de dezvoltare, niste fictiuni statistice fara identitate. Influenta sa asupra formarii unei majoritati clare, de care avem mare nevoie, este mai slaba ca in sistemul PSD. Jumatate din locuri se pun tot pe liste. Ca si in sistemul precedent, riscul migratiei e mai mare ca azi. O intrebare de referendum ar suna cam asa: Sinteti de acord sa alegeti jumatate din cei care va reprezinta in Parlament (se poate spune in ce Camera) prin vot direct uninominal, iar jumatate indirect pe liste de partid?

3. Formula propusa de Coalitia pentru un Parlament Curat- Alegeri Europene, in care sint si ApD, si SAR, si alte organizatii, si care nu a fost adoptata pentru alegerile europene era de vot uninominal preferential optional, caruia i se mai spune si „uninominal pe lista”. La o circumscriptie in care partidului ii revine un loc, pe buletinul de vot vor fi doi sau trei candidati din acelasi partid, cei care vor sa candideze, si chiar votantul va hotari pe care il prefera. Votantii care nu cunosc pe candidati pot vota punind, pe partea stinga a paginii, stampila pe sigla de partid, ceilalti voteaza pe partea dreapta un candidat al acelui partid. Cine sampileaza doar partidul, da de fapt votul indirect si candidatului din pozitia 1, pus acolo de partid. Cine vrea sa aiba un cuvint de spus in privinta candidatului stampileaza pe nr. 3, sau 4, pe cine prefera, si atunci acel candidat primeste votul. E singura formula in care candidatul nu este desemnat de partid, deci numarul total al candidatilor va fi mai mare. Formula nu place partidelor pentru ca stimuleaza competitia interna, desi candidatii pot fi triati prin reguli interne. Nu are impact asupra formarii unei majoritati, fiind o formula proportionala, dar in mod clar nu comporta nici un risc. O posibila intrebare ar suna in genul: Sinteti de acord ca, pe linga sigla de partid sa va puteti alege reprezentantul dintre mai multi candidati ai aceleiasi formatiuni politice?

Riscurile acestor sisteme electorale sint evidente. Dar ele sint mult mai mici decit inainte de 2007. România europeana e o democratie stabila, chiar daca disfunctionala. NU mai conteaza daca votul avantajeaza un partid sau altul, vorbim de partide care fac parte din familii europene. Argumentele mele contra din perioada in care PSD avea 50% in sondaje si un asemenea vot ar fi adus un partid stat pe scena politica nu mai sint valabile astazi. Circumstantele s-au schimbat.

Nici o formula aleasa de noi nu va rezolva insa peste noapte problemele clasei politice, si mai ales cea principala, comportamentul profitor si iresponsabil al unei mari parti din ea. O sa ajute sa diferentiem mai bine intre cei onesti si ceilalti? Numai, si e un numai foarte mare, daca va exista un partid care va miza pe integritate si va avea grija sa fie mult mai curat decit celelalte. Dar daca vreun partid ar avea acest curaj el ar cistiga mai mult si azi, chiar cu sistemul electoral actual.

Alina Mungiu-Pippidi este presedintele SAR si Senior Fellow al St. Antony College, Oxford University in 2007.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*