Cum vorbește presa din România despre corupție. Rapoartele SAR despre “Presă și corupție” au fost publicate

Rapoartele de cercetare produse în cadrul Work Package 6: Media and corruption au fost publicate. Acestea investighează maniera prin care 4 ziare din 7 țări (Franța, Marea Britanie, Ungaria, Italia, Letonia, România și Slovacia) au relatat despre fenomenul corupției de-a lungul a 10 ani (2004-2013). Aceasta reprezintă o analiză masivă de date: 183.491 de articole de presă analizate statistic printr-un soft specializat și a 12.742 de articole codate de către cercetători.

Analizele SAR s-au referit la felul în care subiectul corupției a fost reflectat în 4 ziare românești (România Liberă, Jurnalul Național, Libertatea, Ziarul Financiar) în perioada 2009-2013. În ceea ce privește România, perioada mai scurtă de analiză s-a datorat indisponibilității datelor între 2004-2008. Metodologia folosită a fost analiza cantitativă de conținut și a presupus selectarea articolelor de presă publicate în perioada 2004-2013 care conțineau 9 cuvinte cheie referitoare la fenomenul corupției. Toate articolele astfel selectate au fost analizate prin metoda Computer Assisted Content Analysis (CACA), iar un eșantion a fost analizat prin metoda Human Assisted Content Analysis (HACA).

Prin metoda exploratorie CACA s-a măsurat atât frecvența, cât și evitarea folosirii celor 9 cuvinte cheie selectate și asocierile ligvistice (cuvinte, nume de persoane, instituții și țări) realizate de către fiecare dintre cele 4 ziare selectate între 2009-2013. Metoda HACA s-a axat pe analiza mai detaliată (identificarea principalelor subiecte relatate, sursele folosite, magnitudinea relatării, tipologia actorilor implicați în corupție, obiectele interacțiunii dintre aceștia, imparțialitatea opiniilor exprimate) a rezultatelor obținute prin CACA.

Raportul complet CACA despre Romania este disponibil aici 

Printre concluziile analizei CACA despre Romania:

  • Cele mai frecvente cuvinte care au apărut în cele 4.628 știri și articole de presă au fost: “corupție”, “mită” și “șpagă”.
  • Cele mai cunoscute nume asociate cu termenul de “corupție” reprezintă doar trei domenii: politică, sport și economie.
  • Traian Băsescu, Adrian Năstase și Victor Ponta sunt personajele politice cu cele mai multe apariții în știrile despre corupție.
  • Numărul relativ mic al articolelor/investigațiilor despre corupție poate fi atribuit numărului scăzut de jurnaliști care s-au specializat pe subiectul corupției ca fenomen. Prin urmare, corupția nu este o temă în sine, ci o parte integrantă a articolelor scrise de jurnaliști care de obicei se concentrează pe alte teme (sistemul de justiție, sănătate, educație, poliție etc)

Raportul complet HACA despre Romania este disponibil aici

Printre concluziile analizei HACA despre Romania:

  • 19.4% dintre știri și articole puneau accentul pe agent (persoana care primește mită/mituită) ca subiect primar în prezentarea evenimentelor.
  • În cazurile în care au putut fi determinate tipurile de tranzacții și felul acestora (o singură tranzacție sau tranzacții repetate) care au stat la baza faptelor de corupție, licențele, certificările, pozițiile în diverse instituții publice (5.2%), achizițiile publice (4.7%) și neutralizarea consecințelor negative ale inspecțiilor inopinate (3.8%) au reprezentat cele mai frecvente bunuri de schimb între agenți și clienți.
  • Ziarul Financiar și România Liberă au publicat cele mai multe articole despre corupția din alte țări, iar Italia, SUA, Rusia și China au fost statele cele mai des menționate în acest sens.
  • Fenomenul corupției mărunte a fost reflectat în știri despre instituții precum poliție, vamă, universități, spitale etc. Entități precum Direcția Națională Anticorupție, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspectoratul General de Poliție au reprezentat principalii generatori de știri despre corupție pentru că informațiile oferite de aceste instituții conțineau date despre arestarea sau detenția persoanelor acuzate de corupție, procesele de judecată sau începerea urmăririi penale sau a investigațiilor judiciare.
  • Articolele din Libertatea s-au concentrat pe subiectul mitei în doar două domenii: sport și administrație publică. În contrast, Ziarul Financiar a prezentat corupția mai mult ca un fenomen general, iar România Liberă s-a axat pe cazurile de mită, spălare de bani și abuz de putere în mai multe sectoare financiare. Totuși, cel mai mare număr de articole despre abuzul de putere în sectorul public se găsesc în Jurnalul Naţional.

Rezumatul analizei de conținut este disponibilă aici  

Rezumatul concluziilor generale ale analizei CACA este disponibil aici

Metodologia analizei CACA este disponibila aici

Metodologia analizei HACA este disponibila aici

Rapoartele referitoare la restul țărilor sunt disponibile aici 

O analiză a limbajului metaforic folosit de presa națională în cele 7 țări este disponibilă aici

Proiectul ANTICORRP este finanțat de Programul Cadru 7 al Comisiei Europene iar scopul său este de a investiga și de a explica factorii care promovează sau împiedică dezvoltarea unor politici anticorupție eficiente și imparțiale.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *


*