FES şi SAR au organizat dezbaterea „Să înţelegem reforma electorală”

Friedrich-Ebert-Stiftung şi Societatea Academică din România au organizat miercuri 27 Februarie, la Hotel Intercontinental din Bucureşti dezbatera cu tema „Să înţelegem reforma electorală”.

La eveniment au participat premierul Victor Ponta, reprezentanţi ai partidelor şi ai unor organizaţii neguvernamentale. Dezbaterea a plecat de la premiza că Parlamentul României se pregăteşte să adopte în 2013 un nou cod electoral, după ce Legea 35/2008 a produs efecte nedorite precum creşterea numărului de parlamentari. Aceasta va fi cea de-a treia reformă din ultimii 13 ani, după ce în 2000 pragul electoral a fost ridicat de la 3% la 5%, iar în 2008, sub presiunea alegerilor, a societăţii civile şi a opiniei publice, s-a trecut de la un sistem proporţional pe liste la un sistem proporţional cu circumscripţii uninominale.

Întrebările principale au fost: O lege electorală sau un Cod? Care este legătura dintre reforma electorală şi cea constituţională? Trebuie deschis sistemul politic românesc? Care sunt opţiunile şi care dintre sistemele electorale aplicate în societăţile democratice sunt adecvate României? Acestea sunt întrebările la care-şi propune să răspundă dezbaterea “Să înţelegem reforma electorală”.

Invitaţi la dezbatere au fost: Cristian Leahu, Autoritatea Electorală Permanentă; Dan Mihalache, PNL; Sulfina Barbu, PDL; Kelemen Hunor, UDMR; Ovidiu Ganţ, Forumul Democrat al Germanilor din România; Gabriela Creţu, PSD; Alexandru Radu, politolog; Matthias Jobelius (Friedrich-Ebert-Stiftung România); Alina Mungiu-Pippidi (Societatea Academică din România). Dezbaterea a fost moderată de Ioana Lupea.

Promisiune de modernizare a legii partidelor

Premierul Victor Ponta a acceptat, în urma propunerii SAR, că este cazul ca România să modernizeze legea partidelor, o propunere inclusă în Carta Albă a Bunei Guvernări.
Alina Mungiu Pippidi: „Vreau să pun pe agenda viitorilor speakeri faptul că: nu legislaţia electorală e cea care pune bariere, ci legislaţia partidelor politice. Avem o normă pentru înscrierea partidelor la care ne depăşeşte doar Kazahstanul. Nu înţeleg asemenea bariere într-o ţară din UE. E un lucru care se poate rezolva simplu, printr-un consens în partidele politice. Să modernizăm şi să aducem la zi legislaţia privind partidele politice. În acelaşi sens, să recunoaştem că la analişti şi populaţie există un consens: ce nu funcţionează e partidul politic. Partidele sunt cele mai corupte şi mai puţin de încredere (sondaj Gallup 12%), la nivel global. Ce se poate face pentru a readuce încrederea în partide?”.
Concluzia lui Victor Ponta la finalul dezbaterii: “Plec cu ideea că trebuie să modernizăm legea partidelor prin eliminarea unei părţi din restricţii”.

Diferenţele dintre putere şi opoziţie

Reprezentanţii partidelor politice au fost de acord cu faptul că reforma electorală trebuie să se facă concomitent sau ulterior elaborării unei noi Constituţii, după un sistem electoral de tip german, unde o parte din parlamentari sunt aleşi prin vot uninominal, iar alta pe liste de partid. Diferenţele dintre putere şi opoziţie vizează numărul de camere ale Parlamentului.
USL şi UDMR spun că ideea Parlamentului unicameral este pură demagogie, apărută în 2009, pe fondul unor interese electorale.
Victor Ponta, lider PSD: „Mâine, organizăm un referendum, să fie Parlamentul format din 30 de oameni. Trece. Organizăm referendumul pentru Parlamentul fără nicio cameră. Trece. Dar eu cred că trece şi în Germania, cred că trece şi în Italia. Problema este – ne întoarcem la ce spuneam la început – e un alt sistem, mai bun decât cel parlamentar? Dacă nu-l ai – nu”.

De cealaltă parte, Sulfina Barbu, vicepreşedinte PDL a declarat: „Ne dorim Parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300, plecând de la rezultatul referendumului din 2009, referendum care a fost validat. Dacă mergem la Constituţie, vedem că ea este foarte clară şi anume că suveranitatea poporului se exercită prin referendum. În consecinţă, noi înţelegem că orice modificare a sistemului electoral trebuie să pună în practică rezultatele acestui referendum”.
USL propune: Camera Deputaţilor să aibă principale atribuţii, Senatul să fie o cameră a structurilor locale, stoparea traseismului.
USL va propune, la modificarea Legii electorale faptul că principalele atribuţii legate de buget să revină Camerei Deputaţilor, inclusiv controlul asupra Guvernului, iar Senatul să fie “un tip de cameră a structurilor locale”, dar şi cu atribuţii de politică externă şi apărare, a declarat premierul Ponta.
El a arătat că modificările sistemului electoral şi cele constituţionale trebuie să aibă drept scop asigurarea stabilităţi politice, a majorităţii parlamentare, a reprezentativităţii regionale, dar să vizeze şi creşterea eficienţei parlamentare.
Şeful Executivului a plecat de la ideea că actualul sistem electoral trebuie modificat deoarece are “dezavantaje evidente”, printre care se numără şi un uriaş cost de campanie. De asemenea, premierul a spus că viitorul sistem electoral ar trebui să schimbe şi modul în care cele două camere ale Parlamentului îşi vor desfăşura activitatea.
“Ideea cu care USL va veni în cadrul procesului de modificare a Legii electorale este aceea de a avea o Cameră a Deputaţilor aleasă proporţional, o cameră decizională pe majoritatea absolută a temelor legislative, inclusiv buget, controlul asupra Guvernului si moţiuni simple, respectiv un Senat prin care să încercăm să avem un sistem de reprezentare prin vot majoritar, adică fiecare judeţ şi implicit, după aceea, fiecare regiune, în funcţie de numărul de judeţe, să aibă doi senatori, în aşa fel încât Senatul să fie un tip de cameră a autorităţilor, a structurilor administrative locale, fie că e vorba de regiuni, fie de judeţe, care să aibă în plus faţă de legislaţia care ţine de dezvoltarea regională eventuale atribuţii întâlnite şi în alte sisteme legate de politică externă şi de politica de apărare”, a spus Ponta.
Liderul USL a explicat faptul că, pentru creşterea eficienţei parlamentare, proiectele legislative pot fi aprobate în camera decizională şi doar citite în cealaltă cameră.
Ponta a precizat că se pune problema unei schimbări constituţionale care să reducă timpul şi complexitatea procedurilor : “Am discutat (în USL-n.R.) inclusiv despre faptul că orice proiect de lege să nu mai fie votat decât în camera decizională, să fie doar citit în camera primă sesizată sau să putem să facem amendamente doar într-una din camere, ca să nu pierdem prea mult pe circuitul legislativ. Aici există şi un pericol: asta înseamnă că vom avea şi greşeli multe în legi. Dezavantajul duratei procedurii parlamentare are avantajul că poţi să îndrepţi lucrurile care inevitabil ar trebui să le îndrepţi în lege”, a spus Ponta.
El a mai explicat că, în final, se va ajunge tot la un sistem mixt care s-ar putea să nu îndeplinească aşteptările, însă se intenţionează ca prin modificarea Legii electorale şi a Constituţiei să se asigure o mai bună reprezentativitate pentru persoana care ajunge în Parlament.
“Dacă ajungem la concluzia că votul va fi majoritar dintr-un tur, e în regulă; dacă ajungem la concluzia că ne întoarcem la (votul-n.R.) proporţional, până la urmă partidul răspunde pentru cei care-i pune pe listă, dar sistemul actual în care nu răspunde nimeni şi nici nu se ştie cine ajunge în Parlament e clar cel mai frustrant”, a afirmat Ponta.
Premierul a spus că se doreşte sporirea puterii şi consistenţei camerei inferioare, pentru că în aceasta sunt reprezentate toate opţiunile politice.
O altă temă abordată de premier a fost cea referitoare la traseismul politic. În opinia sa, un parlamentar care îşi schimbă partidul trebuie readus obligatoriu în faţa unui tip de test electoral, acesta putând fi un “sistem de referendum” în colegiul în care a fost ales sau în judeţul pe care-l reprezintă.
“Traseismul politic, până la urmă, trebuie luat în considerare. Ceea ce există în toate ţările ca excepţie, respectiv traseismul politic, în România a fost şi a devenit o regulă. Indiferent că uneori se profită, alteori te dezavantajează, e un sistem pe care trebuie să-l schimb”, a subliniat liderul USL.
În încheierea discursului său, Ponta i-a chemat la dialog pe partenerii politici, el precizând că ideile USL pot fi discutate şi negociate: “Nu pot să spun în acest moment că USL are o poziţie bătută în cuie, clară şi pe care n-o vom mai negocia cu celelalte părţi, pentru că ideea este de a găsi un sistem cât de cât agreat cu toate forţele politice. Mai e un mare avantaj: oricine spune că ştie ce se va întâmpla în 2016 cred că se hazardează. Nimeni nu ştie exact cum vor arăta opţiunile politice în 2016. Şi atunci, cred că 2013 reprezintă o oportunitate de a construi un sistem, nu plecând de la interesele directe cum s-a făcut de obicei „cum mi-ar prinde mie bine acum”, ci de la ideea de a rezolva câteva din marile nemulţumiri care există faţă de sistemul electoral şi de reprezentarea parlamentară”, a conchis Ponta.

PDL susţine un Parlament unicameral şi maximum 300 de parlamentari

Democrat-liberala Sulfina Barbu a declarat la dezbatere că PDL susţine un parlament unicameral, cu un numărul maxim de 300 de parlamentari şi un vot mixt: o treime dintre aceştia să fie aleşi în sistem majoritar în colegii uninominale, iar două treimi pe liste naţionale cu vot preferenţial.
“Cred că se impune modificarea Legii electorale. Plecând de la experimentul legii din 2008, care a avut un efect în 2008 şi un alt efect în anul 2012, datorită situaţiei politice, nu este deloc încurajator pentru un alegător să voteze un reprezentant în Parlament, care deşi obţine cel mai mare număr de voturi, nu ia mandatul şi nu merge în Parlament”, a afirmat Sulfina Barbu.
Ea consideră că trebuie să existe un consens politic pentru principalele reforme care urmează a fi implementate, respectiv reforma constituţională, reorganizarea administrativ-teritorială şi legea electorală.
Sulfina Barbu a arătat că PDL susţine un parlament unicameral şi reducerea numărului parlamentarilor la 300, plecând de la rezultatul referendumului din 2009.
De asemenea, PDL susţine un sistem mixt de vot pentru alegerile parlamentare, respectiv o treime dintre parlamentari să fie aleşi în sistem majoritar în colegii uninominale, cu doi reprezentanţi în fiecare judeţ, şi două treimi în sistem proporţional, rămânând în dezbatere două variante: liste naţionale închise sau liste naţionale cu vot preferenţial.
Sulfina Barbu a precizat că o comisie a PDL a analizat cele două opţiuni şi a ajuns la concluzia că poate fi luat în calcul un sistem cu vot preferenţial pe listă, însă acest lucru trebuie discutat cu societatea civilă şi specialiştii din domeniu.
“Acest lucru va asigura o variaţie mai mică a numărului de parlamentari. Avantajele acestui sistem merg şi spre candidaţii independenţi. În colegiile uninominale pot candida şi politicieni care nu îşi asumă apartenenţa la o formaţiune politică şi putem elimina astfel o discriminare existentă acum. Propunem un prag electoral de 5% pentru partidele politice şi alianţele electorale aşa cum sunt prevăzute şi astăzi”, a adăugat Sulfina Barbu.

UDMR este în favoarea sistemului proporţional

Kelemen Hunor, liderul UDMR: “Cu surprindere constat că ştim cu toţii că avem o boală, nu ştim diagnosticul, dar am început să ne certăm asupra tratamentului. Vreau să mă întorc în istorie câţiva ani: în 2007, în 2008 am fost singurii care ne-am opus acestui sistem. Sigur, nu e un lucru neapărat bun, dar am demonstrat cu cifre pe hârtie unde putem să ajungem cu numărul de parlamentari, nu cred că asta e lucrul cel mai important, dar am demonstrat atunci că e posibil ca în viitor să avem cu 100-120 de parlamentari mai mult. Niciodată nu se ştie când se va întâmpla din nou un lucru care ne pune într-o situaţie dificilă. Oamenii votează în continuare cu partidele, nu cu indivizii, dar când ajung în parlament, aceştia consideră că ei au câştigat colegiul, iar migraţia este mult mai mare decât înainte de 2008. Din acest punct de vedere am putea face un experiment, să punem acelaşi om fără partid în colegiu şi vom vedea că nu va câştiga. De aceea avem acest rezultat uriaş la USL. Propunerea mea atunci către PDL suna în felul următor: sistem mixt la camera deputaţilor, 50% uninominal, 50% listă naţională şi la senat am propus 2 senatori/judeţ indiferent de numărul de locuitori. Chiar şi în opoziţie era deschidere pentru discuţie şi am avut impresia că ne-am înţeles. A fost la un moment dat un consens prin august 2011. Sunt de acord cu schimbarea şi ca dezbaterile să fie făcute în paralel cu cele pe Constituţie şi e necesar să votăm sistemul electoral în Parlament astfel încât la sfârşitul anului 2013 să avem legea trecută prin Parlament. Suntem pentru sistem proporţional care asigură stabilitate politică şi pentru păstrarea bicameralismului. Vom susţine lista proporţională aşa cum a funcţionat până în 2008 pentru camera, iar pentru senat reiau propunerea din 2011 (câte 2 senatori în fiecare judeţ + 2 în fiecare sector din Bucureşti). Sigur vor apărea discuţiile dacă Timişoara sau Iaşi ar trebui să aibă la fel de mulţi ca cele mai mici, dar cred că se poate găsi un sistem coerent în care principiul transparenţei va fi pus într-o lege coerentă. Desigur, rămâne responsabilitatea partidelor referitor la cine vor fi candidaţii, nu se poate schimba semnificativ calitatea reprezentanţilor. Am avut şi noi probleme, dar nu am avut probleme uriaşe cu candidaţii noştri şi mai ales nu am avut probleme nici cu migraţia şi nici cu faptul că un parlamentar a candidat la fiecare mandat în alt judeţ. Vom susţine ca pragul electoral să rămână la 5%. Cred în continuare că ceea ce a ridicat dna. Mungiu faţă înfiinţarea partidelor reprezintă criterii destul de drastice, dar nici eu nu aş putea să accept o soluţie prin care fiecare oraş ar veni cu câte un partid, poate ar fi bine să se facă o diferenţă între alegerile locale/regionale şi naţionale.
Am uitat două lucruri. 1) avem destule argumente pentru lista deschisă. Aş recomanda-o în interiorul partidelor, dar când avem 40-45% rural, nu cred că lucrurile funcţionează, eu fiind printre puţinii deputaţi care trăiesc la ţară. Ştiu ce înseamnă pentru oameni să meargă la vot. 2) Legat de referendumul din 2009, cred că e o demagogie să ne întoarcem tot timpul la el. Problema nu stă în 300 de parlamentari. Ştiu că sunt antipatic, dar nu e un referendum după care ar trebui să ne aruncăm de la etajul 21 în fiecare an.

Dan Mihalache, PNL: Trebuie construit un consens în jurul modificării sistemului electoral pe baze eliberate de populism şi conjunctură
Trebuie să spunem relaxat o serie de lucruri, într-un an care nu e electoral. Dacă modificăm legislaţia tot populist şi conjunctural, mai bine o lăsam aşa cum e. Majoritatea decidenţilor ştiau că schimbarea sistemului nu va aduce nimic în plus şi erau conştienţi şi de consecinţe. Recunosc că şi PNL a avut un interes de conjunctură, după cum în 2012 acest interes a folosit altor forţe politice, care nu mai erau atât de entuziaste în a susţine rezultatele referendumului. Esenţial mi se pare să extragem dezbaterea din zona populismului şi să mergem pe formule clare care şi-au probat eficienţa în alte state democratice, deoarce tentaţia inovaţiilor romaneşti nu a adus niciodată ceva bun. Sunt împotriva votului pe listă deschisă sau preferenţială pentru că am observat că pe cine plasezi pe primul loc, oricum acela iese. Obiectivul nostru trebuie să fie să ajungem la un vot proporţional pe listă. Ceea ce a prezentat primul ministru e o formulă intermediară, e greu să revenim la listă pentru tot sistemul electoral.

Vă prezentăm mai jos câteva din opiniile exprimate de reprezentanţii societăţii civile la masa rotundă dedicată reformei electorale, organizată de FES şi SAR.

Florina Preşadă, Centrul de Resurse pentru Participare Publică: “Aş dori doar să vă reamintesc că una dintre cele mai populare revendicări din iarna lui 2012 a fost reîmprospătarea clasei politice romaneşti şi schimbarea legii partidelor politice. Cercetările noastre au confirmat faptul că societatea susţine în continuare această modificare legislativă. Oamenii votează partidul pentru că nu au ce să voteze altceva în momentul de faţă. Din păcate, lehamitea societăţii romaneşti vine tocmai din faptul că partidele politice, cu tot respectul pentru cei de faţă, nu au promovat oameni noi în competiţia politică”.

Precizarea Alinei Mungiu Pippidi: “Eu am văzut o statistică, un număr enorm de parlamentari noi în legislatura actuală”.

Cristian Chiscop, FES: “Am o întrebare legată de statutul legii electorale, care din câte ştiu este lege organică, există un număr foarte mare de ordonanţe de urgenţă care au modificat această lege şi într-adevăr aşa este. Cum este posibil? Acesta este un tip de comportament care există în cadrul partidelor politice şi nu în legislaţie şi anume chestiuni pe care eufemistic le vom numim obicei sau cutumă, dar care în realitate arată un nărav, să spun aşa.

Ovidiu Voicu, Fundaţia Soros: Am trei idei. În primul rând, nici eu un aş vrea să aruncăm în derizoriu mesajul de la referendumul din 2009 şi avem date consistente în cercetările noastre care ne permit să-l traducem în felul următor: după ce că sunteţi mediocrii, măcar să fiţi puţini. Mesajul este calitativ, nu cantitativ. Avem date consistente de cercetare care spun că cetăţenii României ar accepta şi 600 de parlamentari, dar să-şi facă treaba cum trebuie. Al doilea lucru e că nu discutăm suficient de adaptarea cadrului electoral la corpul electoral actual al României, 3 milioane, aproximativ 13% dintre electori locuind temporar sau definitiv în străinătate. Indiferent cum facem algoritmul de vot, trebuie să vedem cum îi facem şi pe aceştia să participe la vot şi la politică în general şi să vedem cum îi reprezentăm. Asta este un lucru care lipseşte cu desăvârşire din reformă electorală. Această problemă e o parte din organizarea şi funcţionarea partidelor politice. Asta pentru că sistemul electoral nu începe cu ziua votului sau cu alegerile, ci începe cu organizarea sau funcţionarea partidelor politice. Am apreciat faptul că dna. Creţu a vorbit de problema selectării cadrelor în interiorul partidelor politice.

Septimius Pârvu (Pro Democraţia): Aş discuta mai degrabă nu despre sistemul electoral, ci de reformă legislativă. În primul rând mă voi referi la performanţa instituţională, pentru că nu putem vorbi de reformă legislativă fără să vorbim de reforma modului în care se organizează alegeri în România, BEC fiind până la urmă un organism politizat pentru că este format şi din politicieni, iar deciziile de cele mai multe ori nu sunt în favoarea obiectivităţii. De asemenea, o idee de discutat este sistemul de contestaţii, respectiv se poate înfiinţa sau nu un contencios electoral? În momentul acesta instituţiile judecă propriile contestaţii, ceea ce este oarecum un conflict de interese, sau o incompatibilitate. În ceea ce priveşte reformarea legislaţiei, sub orice formă s-ar face, ea trebuie să fie transparentă şi cu implicarea a cât mai mulţi actori. Nu am dori ca lucrul în comisii să se întâmple într-o cameră obscură şi să nu avem acces la documente sau chiar la şedinţe, pentru că nu este o chestiune internă a parlamentului. Cred că e nevoie de un cod electoral cu parte tehnică şi parte de sistem electoral, iar dacă vorbim de nivelul regional trebuie să ne gândim şi la aspecte privind alegerea administraţiei locale. În modul în care se organizează alegerile acum, gradul de reprezentativitate pare să fi scăzut. O altă chestiune este cea referitoare la calitatea candidaţilor incluşi pe liste. Uninominalul nu a rezolvat problema femeilor (spre exemplu) sau tinerilor incluşi pe liste. Este nevoie de o politică internă a partidelor care să crească gradul de performanţă în interior. Nu în ultimul rând, aş mai ridica problema: votul conştient. Degeaba vorbim de sistem electoral când nu se investesc bani pentru obţinerea unor competenţe civice. Am făcut un studiu împreună cu FES şi am constatat că în cele mai multe locuri cetăţenii nici nu ştiau diferenţa dintre primari şi parlamentari.

Andreea Petrut (ANOSR): Remarc un aspect de procedură în ceea ce priveşte legea electorală actuală. Conform legislaţiei, studenţii nu au putut vota nici anul acesta, nici acum patru ani. Nu putem vota din cauza vizei de flotant în localităţile de reşedinţă. Aş dori o asumare a politicienilor privind rezolvarea problemei.

Ion Puşcaşu (Asociaţia Română pentru Progres şi Civilizaţie): Ne învârtim în jurul cozii, discutăm foarte multe despre forme şi nu despre fond. Problema noastră e că aşteptările publice sunt ca să avem aleşi înţelepţi, că altfel ne trecem toţi pe liste şi ne ducem pe rând. Aceste aspecte se datorează faptului că alesul nu are niciun fel de responsabilitate, pe cand în toate democraţiile europene există şi revers al medaliei. Dacă sunt ales şi nu-mi îndeplinesc responsabilităţile, am bun simţ şi mă retrag. În România nu există bun simţ.

Concluzii finale despre o dezbatere relevantă

Alina Mungiu Pippidi, preşedintele SAR: “Mi se pare că dezbaterea a fost relevantă. Mulţumesc pentru sinceritate în primul rând. Care mi se pare mie că e problema? Electoratul este în mod conştient tratat ca atare, un electorat nesofisticat. Pe scurt, electoratul e rural şi nesofisticat şi de asta arată partidele aşa. După doi ani de zile a României Curate avem în jur de 1 milion de oameni care au trecut pe acolo anul trecut, mai puţin decât se duc în Bucureşti în mall-uri în weekend. În topul de downloads este cum să depui petiţii, cereri pe 544. Aceasta este o problemă de fond. Cum se poate rezolva? Prin schimbarea de sistem electoral, dar nimeni nu îşi poate schimba structura socială. Nu am auzit nici un argument în favoarea circumscripţiei uninominale, care a crescut corupţia în politică şi a crescut indisciplina, s-au depus mai multe amendamente bugetare etc. Singurul argument în favoarea sistemului mixt este să “nu le spunem din prima că v-am păcălit”. Chestiunea cu camera regiunilor o consider nu numai penibilă, ci şi periculoasă, un exemplu clasic de punere a cailor înaintea caruţei. Toate chestiunea cu regiunile propun să o închidem şi de asemenea şi reprezentarea regiunilor, din moment ce acestea nu există. Care sunt celelalte tipuri de soluţii? Soluţiile juridice. Clasa politică un poate fi curăţată de electorat şi nu va fi curăţată de şefii ei, deci justiţia trebuie să o cureţe. Plus că dacă instituţiile juridice devin prea puternice, există o tentaţie mare de a fi abuzate de cei de la putere. Deci nu aş merge pe calea juridică. Al treilea tip de soluţii sunt cele politice. Ele sunt cele mai bune. Lucruri pe care le pot decide partidele. Se pot corela corupţia cu gradul de participare al femeilor în parlament, partidele pot reglamenta cotele pentru femei, să îşi facă departamentele de resurse umane, să rezolve traseismul etc. Prognoza este că totuşi nu se vor rezolva aşa. Ultima soluţie: administrativ-legală. O parte se referă la legislaţie, dar nu se referă la schimbarea sistemului, ci la anumite tehnicalităti, i.e. mărimea circumscripţiilor uninominale. Încercam să introducem un sistem nou prin care luăm în calcul şi poziţiile stakeholder-ilor pentru raportul conferinţei. În zona administrativă există un potenţial foarte mare pentru rezolvarea unui număr foarte mare de lucruri”.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*