06.07.2007: IJC respinge instaurarea unui cadru legislativ hiper-protectiv pentru demnitari

Iniţiativa pentru o Justiţie Curată (IJC), Asociaţia ProDemocraţia, Centrul de Jurnalism Independent şi Agenţia pentru Monitorizarea Presei deplâng cadrul legislativ hiper-protectiv pentru miniştri şi foşti miniştri

 

Iniţiativa pentru o Justiţie Curată, Asociaţia ProDemocraţia, Centrul de Jurnalism Independent şi Agenţia pentru Monitorizarea Presei au luat act cu îngrijorare de decizia Curţii Constituţionale prin care s-a admis excepţia de neconstituţionalitate ridicată în cazul Zambaccian. Organizaţiile semnatare consideră că această decizie poate genera un cadru legislativ hiper-protectiv pentru miniştri şi foşti miniştri, mai ales în condiţiile în care aceştia sunt sau au fost şi parlamentari.

 

Considerăm că există suficiente garanţii în timpul procesului penal prin care procurorii sau judecătorii pot elimina sesizările neîtemeiate, şicanatoare sau triviale la adresa miniştrilor şi că nu există nici un temei pentru ca aceştia să se bucure de o protecţie mai mare în faţa legii decât oamenii obişnuiţi.

 

În acest context, organizaţiile semnatare subliniază că:

 

1. Decizia Curţii Constituţionale produce efecte doar pentru viitor (art 147 alin 4 din Constituţia României “Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”):

a. Pentru dosarele în care s-a început urmărirea penală – fie că sunt în faza de urmărire penală la procuror, fie că s-a întocmit rechizitoriu şi dosarul se află pe rol la instanţă – autorizarea prealabilă rămâne fără obiect. Pentru a se da deplină aplicabilitate principiului constituţional al efectului pentru viitor al deciziilor Curţii Constituţionale, nu se poate cere autorizarea începerii urmăririi penale dacă ea a fost deja declanşată.

b. Pentru dosarele în care nu s-a început încă urmărirea penală, chiar şi în cazul foştilor miniştri pentru fapte săvârşite în legătură cu mandatul, trebuie urmate procedurile din legea 115/1999 privind responsabilitatea ministerială;

 

2. Decizia Curţii trebuie să clarifice procedurile care trebuie urmate pentru foştii ministri. Dacă din decizia Curţii nu vor rezulta cu claritate etapele procedurale, solicităm Parlamentului României (convocat în sesiune extraordinară) sau Guvernului României (pe perioada vacanţei parlamentare) să completeze legea 115/1999 cu procedurile de urmat pentru autorizarea urmăririi penale a foştilor ministri.

 

3. Ne manifestăm rezerva cu privire la art. 16 alin. 7 din legea 115/1999 care pare a institui o dublă protecţie pentru miniştrii parlamentari – autorizarea poate fi cerută atât de la Preşedintele României, cât şi de la camera din care face parte parlamentarul.

a. Dacă miniştrii se bucură de imunitate în ceea ce priveşte începerea urmăririi penale – art. 109 alin. 2 din Constituţia României “Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”- , parlamentarii nu beneficiază de protecţie în privinţa începerii urmăririi penale, ci doar în ceea ce priveşte arestarea, reţinerea şi percheziţia – art. 72 alin. 2 din Constituţia României “Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”.

b. În aceste condiţii considerăm că dubla calitate de ministru şi de parlamentar nu justifică o protecţie dublă.

 

Cu alte cuvinte:

• În cazuri precum Năstase, Mihăilescu etc. judecarea trebuie să continue pentru că efectele deciziei Curţii Constituţionale se produc doar pentru viitor;

• În cazurile de foşti şi actuali miniştri împotriva cărora procurorii ar dori să înceapă urmărirea penală, autorizarea prealabilă va trebui cerută.

 

Este regretabil că prin această decizie se anulează efectele conditionalităţii asumate faţă de Uniunea Europeană în 2004, la momentul încheierii negocierilor pe capitolul Justiţie şi Afaceri Interne, de a elimina protecţia specială a foştilor miniştri în faţa legii. Această obligaţie a fost asumată chiar de guvernul condus de premierul Năstase care acum se prevalează de acest statut special pentru a nu putea fi judecat pe fond.

 

De asemenea, semnalăm cu îngrijorare faptul că, în condiţiile actuale, va fi aproape imposibil ca un fost sau actual ministru care este şi parlamentar să fie judecat pentru fapte în legătură cu mandatul, fiind necesară autorizarea prealabilă a camerei Parlamentului din care acesta face parte. Reamintim în acest sens refuzul al Camerei Deputaţilor de a autoriza percheziţia în cazul Zambaccian.

 

Membrii Iniţiativei pentru o Justiţie Curată: Societatea pentru Justitie – SoJust, Societatea Academică din România – SAR, Societatea Timişoara, Academia de Advocacy, Freedom House România, Grupul pentru Dialog Social, Alianţa Civică.

 

Asociaţia ProDemocraţia

Centrul pentru Jurnalism Independent

Agenţia de Monitorizare a Presei

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*