Lansarea Raportului SAR de Analiză şi Prognoză pe anul 2013

Societatea Academică din România (SAR) şi-a prezentat joi 14 martie, Raportul de Analiză şi Prognoză pe anul 2013, la sediul Reprezentanţei Comisiei Europene în România. Raportul analizează capacitatea statului român de a gestiona probleme de politici publice pe parcursul anului 2012, precum şi resursele relansării României în anul 2013, în contextul recesiunii economice la nivel european.  La eveniment au participat, printre alţii: Liviu Dragnea, Vicepremier; Liviu Voinea, Ministru Delegat – Ministerul  Finanţelor Publice; Eugen Nicolăescu, Ministru al Sănătăţii; Eugen Teodorovici, Ministru al Fondurilor Europene; Călin Popescu Tăriceanu, Senator PNL; Leonard Orban, fost Ministru al Afacerilor Europene;  Mircea Geoană, Senator PSD;  Gheorghe Ialomiţianu, Deputat PDL; Cristian Pârvan, Secretar General al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România; Daniel Dăianu, profesor SNSPA; Lucian Isar, CA TAROM. Dezbaterea a fost deschisp de Alina Mungiu-Pippidi, Preşedintele SAR, şi Niculae Idu, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.

Cea mai aprigă dispută a constituit-o raportul dedicat relaţiei cu FMI. Conform raportul redactat de expertul SAR, Florin Cîţu, reiese că România nu a pus în aplicare niciuna dintre recomandările FMI şi doar a mimat reforma economică în perioada 2009-2012. Singurul obiectiv atins din acordul cu Fondul a fost deficitul bugetar, dar şi acesta pe seama creşterii datoriilor restante ale statului, atât la nivel central şi local, cât mai ales la nivelul companiilor naţionale, se mai arată în Raportul SAR. În document se concluzionează că majorarea dramatică a acestor arierate, creşterea taxelor, dublarea datoriei publice, precum şi revizuirea în favoarea administraţiei de la Bucureşti a majorităţii ţintelor convenite cu FMI, au făcut creşterea economică prognozată improbabil de atins. Clientelismul politic şi corupţia reprezintă cea mai mare ameninţare pentru creşterea economică, reiese din Raportul Societăţii Academice din România. Documentul prezintă dovezi pe baza datelor Eurostat, potrivit cărora ţări cu un nivel de corupţie semnificativ, ca Italia, Grecia sau România, cheltuiesc banii publici pe proiecte discreţionare, în vreme ce domenii cheie pentru dezvoltare, ca Sănătatea şi Educaţia, rămân cronic subfinanţate. Conform datelor statistice, ţările cele mai corupte au cele mai mari investiţii guvernamentale, cel mai mic buget pentru Sănătate şi o rată de colectare a taxelor şi impozitelor semnificativ mai redusă decât în statele unde fenomenul corupţiei se manifestă mai puţin. Acordurile cu FMI şi Comisia Europeană trebuie finalizate şi înnoite – a spus ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, ca răspuns la concluzia raportului SAR, conform căreia ţara noastră ar trebui să renunţe la un eventual nou acord cu Fondul Monetar Internaţional. Experţii SAR consideră că obiectivele acordurilor de până acum, legate de creşterea economică au fost ratate, iar printr-o nouă înţelegere, nu numai că România nu ar mai avea de câştigat, ci ar putea pierde o parte din posibilii investitori care ar percepe un nou acord ca pe un semn de vulnerabilitate. Liviu Voinea spune, însă, că întreruperea acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale ar avea efecte negative. De exemplu, o creştere a volatilităţii şi a costurilor surselor de finanţare. Liviu Voinea, astfel cum a fost preluat de colegii de la Radio Romania Actualitati: “Alături de îmbunăţirea absorbţiei fondurilor europene, reformele structurale reprezintă principalul motor de creştere economică sustenabil, pe termen mediu, şi, le putem face mai bine, în interiorul acordurilor cu partenerii internaţionali, decât în afara acestor acorduri. Şi, parte din îmbunătăţirea percepţiei imaginii României, în ochii investitorilor străini, se datorează stabilităţii politice şi reformelor, în special pe zona de consolidare fiscală, parte, se datorează şi existenţei acordului cu partenerii noştri internaţionali”. Exista o relaţie direct proporţională între rata de investire a unui guvern şi nivelul coruţiei.

Pesimismul privind performanţa economică este explicat prin barierele administrative, precum timpul necesar pentru plata taxelor şi capacitatea slabă de combatere a corupţiei, potrivit SAR, a carei analiza indică pentru 2013 o creştere a PIB de 1%, sub prognoza Guvernului, de 1,6%, au notat jurnalistii de la Mediafax. Potrivit preşedintelui SAR, Alina Mungiu Pippidi, indicatorii non financiari sunt mai relevanţi pentru pesimismul analiştilor, indicând pe rând favoritismul companiilor de către guvernanţi, timpul necesar pentru plata taxelor, sau de a face importuri şi exporturi, capacitatea de combatere a corupţiei, sau transaparenţa administraţiei.

În ceea ce priveşte favoritismul, Pippidi a amintit că România se află pe al doilea loc, după Slovacia, cu o notă de 2, dintr-o scală de la 1 la 7. Alina Mungiu Pippidi a arătat că se poate observa o relaţie direct proporţională între rata de investire a unui guvern şi nivelul coruţiei, ceea ce înseamnă că ţările unde statul se implică mai mult în economie, prin proiecte şi investiţii, au şi un grad mai mare de corupţie. România este un exemplu elocvent în privinţa acestui paraleleism. O relaţie invers proporţională, mult mai uşor observabilă, se regăseşte şi între parametri birocraţie (traduşi prin timpul necesar pentru diverse acţiuni care ţin de interacţiunea cu autorităţile) – capacitatea de combatere a corupţiei.

De asemenea, raportul anual al SAR reiterează că lipsa de transparenţă favorizează corupţia, relaţia fiind demonstrată de această dată prin comparaţie cu gradul de dotare cu servicii online puse la dispoziţie de autorităţile publice, centrale şi locale. Un studiu al Băncii Mondiale arată şi relaţia directă dintre controlul corupţiei şi rata de absorbţie.

“Cu alte cuvinte, dacă ştiu controlul corupţiei ştiu cât va fi absorbţia”, a spus Alina Mungiu Pippidi.

Un alt clasament care plasează România pe o poziţie foarte slabă este cel al timpului necesar pentru racordarea la reţeaua de electricitate, unde România se află printre ultimele 10 state, dintr-un studiu pe 185 de ţări. Prima recomandare a raportului SAR vizează reducerea barierelor de creştere, prin simplificarea procedurilor administrative cu îmbunătăţirea indicatorilor de impact (timpul de plată a taxelor, import-export), pentru a ajuta economia măcar în zona care nu are contracte cu statul. Pippidi a explicat că nu insistă pe corupţie, întrucât flagelul va fi abordat de către Parchet, instanţe şi ANI, iar fenomenul va fi mult limitat de restricţiile de disponibilităţi. SAR propune şi asumarea unui rol de control mai activ al statului în zona monopolurilor, care trag în jos climatul de afaceri prin servicii de slabă calitate şi comportament abuziv şi al întăririi standardelor europene. De asemenea, este propusă colectarea de statistici de performanţă administrativă corecte pentru a permite o guvernare eficientă.

Despre regionalizare şi cui se datorează diferenţele de dezvoltare: actuala împărţire administrativ-teritorială a condus la creşterea diferenţelor de dezvoltare regională în România, consideră vicepremierul Liviu Dragnea. El a tinut să confirme, astfel, una dintre concluziile Raportului SAR, prezentat ieri. Liviu Dragnea:“S-au constituit trei grupuri de lucru pe lângă Ministerul Dezvoltării. Toate aceste grupuri de lucru lucrează la elaborarea criteriilor care odată definite să fie introduse într-un model matematic şi care să ne dea una sau două sau trei variante posibile de configurare a regiunilor din care să alegem, neuitând obiectivul esenţial al acestui proces şi anume dezvoltarea echilibrată a acestei ţări”. Autorii raportului SAR au susţiut, între altele, că incapacitatea de stabili priorităţile de dezvoltare ale fiecărei regiuni şi lipsa unor garanţii că banii europeni sunt corect folosiţi, încă sabotează o mare parte din impactul pe care îl pot avea aceste fonduri.

Vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, a declarat că viitoarele capitale ale regiunilor nu vor fi stabilite în funcţie de care oraş e mai frumos, ci se doreşte ca în fiecare actuală reşedinţă de judeţ să fie câte o instituţie regională. “În ceea ce priveşte reşedinţele, a fost o mare dezbatere şi probabil că mai este, unde va fi reşedinţa din regiunea nu ştiu care. Şi au început deja dispute, discuţii la televizor, oraşul meu e mai frumos, al tău e mai urât şi aşa mai departe. Nu aşa vor fi stabilite reşedinţele de regiune. În schimb, noi am propus, am lansat o idee în dezbatere şi a început să prindă adepţi. Vrem ca într-o regiune să fie sediul administrativ unde va fi stabilit, în reşedinţa unui judeţ actual, în schimb în fiecare reşedinţă din fiecare judeţ din regiunea respectivă să fie stabilită o instituţie regională, direcţia regională financiară sau aici să fie reşedinţa administrativă sau aici să fie reşedinţa economică”, a afirmat Dragnea la dezbaterea organizată de SAR la Reprezentanţa Comisiei Europene. El a arătat că”se lucrează” la acest model de distribuţie a viitoarelor instituţii regionale. “Să sperăm că va aduce mai multe beneficii, pentru că e important ca fiecare comunitate să aibă sentimentul că are posibilitatea să beneficieze de avantajele regionalizării”, a menţionat el. Dragnea a spus că la nivel local sunt “temeri şi dezbateri” privind şi numărul regiunilor. “Că numărul regiunilor va fi 8, va fi 10, va fi 12, va fi 7 este important, dar nu cu aceasta se începe”, a spus ministrul.

Totodată, ministrul a arătat că nu se va începe reforma regionalizării nici prin desfiinţarea de comune, pentru că aceasta “va speria populaţia”, ci că după 2014 se va încerca o stimulare a formării unor asocieri de trei-patru comune. El a spus că şi în această situaţie se poate merge pe rămânerea în clădirile actuale ale primăriilor de comune ale unor funcţionari care să deservească populaţia, iar în centrul asocierii de comune să fie mutate numai anumite atribuţii ale primarilor actuali. Dragnea a spus şi că se poate merge pe formula alegerii unui singur primar al asocierii de comune, secondat de viceprimarii aferenţi fiecărei comune actuale. “O asemenea organizare administrativă, dacă nu este comunicată cum trebuie, nu va avea suport public. Ce nu are suport public, va fi un eşec”, a subliniat Dragnea. Ministrul a mai spus că, dacă reforma regionalizării nu va fi finalizată în 2013, o altă nouă oportunitate va fi abia în 2020, deoarece trebuie corelată cu acreditarea la Comisia Europeană a programelor operaţionale, strategiilor şi instituţiilor aferente absorbţiei fondurilor europene pe exerciţiul financiar multianual 2014-2020. El a spus că de la Bruxelles există semnale că regionalizarea trebuie făcută anul acesta sau amânată peste şapte ani. Dragnea a mai argumentat că actuala împărţire a regiunilor de dezvoltare este pe criteriu statistic şi a favorizat clientelismul şi politizarea alocării resurselor financiare. El a spus că modelul cu instituţia regiunii ca nivel suplimentar între Guvern şi administraţia judeţeană este cel optim pentru a asigura un echilibru între nevoia de a genera şi derula proiecte de dezvoltare de anvergură şi cea de a ţine un contact strâns cu comunităţile locale, asigurat în prezent de judeţe. Teodorovici: “Lucrările de extindere a metroului ar putea fi trecute pe finanţare cu fonduri UE.”

Jurnaliştii de la Mediafax au remarcat faptul că ministrul Eugen Teodorovici a declarat la dezbaterea organizata de SAR, joi, că extinderea metroului Bucureşti, dar şi segmente de autostrăzi cu finanţare BEI ar putea fi trecute pe finanţare cu fonduri UE, prin cuprinderea ca eligibile în programul operaţional Transport, o decizie a CE fiind aşteptată în următoarele luni. “Discutăm cu Comisia Europeană finanţarea cu fonduri UE a extinderii metroului Bucureşti. Noi am solicitat Comisiei Europene să modificăm POS Transport pentru a include şi transportul urban ca fiind zonă eligibilă. Făcând asta, putem ca toate cheltuielile pentru metrou să le decontăm din bani europeni”, a afirmat Teodorovici, la dezbaterea SAR de la Reprezentanţa Comisiei Europene. El a menţionat că, în principiu, Comisia Europeană s-a arătat favorabilă, însă trebuie modificată structura POS Transporturi, iar decizia finală de la Bruxelles ar putea să vină şi în a doua parte a anului. “Am avut azi o şedinţă puţin mai devreme cu cei de la Transporturi şi i-am rugat ca într-o săptămână – maxim două să am de la ei un document clar, în baza căruia să cer Comisiei Europene această idee”, a spus Teodorovici.

De asemenea, el a spus că, deşi procedura de modificare a POS Transporturi va dura mai mult timp, odată ce va fi convenit cu Comisia Europeană că se acceptă finanţarea, se va putea face finanţarea internă ca pentru un proiect eligibil pe finanţare europeană. Întrebat de ce nu s-a inclus extinderea metroului ca eligibil încă din 2007, Teodorovici a arătat că Bulgaria finanţează metroul din Sofia cu fonduri UE, iar reprezentanţii Guvernului român din 2007 “probabil că nu au avut atunci suficiente argumente”. De asemenea, Teodorovoci a spus că în perioada aprilie-iunie se aşteaptă de la Comisia Europeană şi o decizie privind solicitarea Guvernului român privind includerea în POS Transport şi a altor proiecte pentru segmente de transporturi cu finanţare BEI şi de la bugetul de stat în valoare de 1,9 miliarde de euro. El a menţionat că este vorba despre sectoarele Bucureşti-Ploieşti, Cernavodă-Constanţa şi alte “segmente de autostrăzi aflate în derulare”. “Prin acceptarea de către Bruxelles a finanţării acestora cu 85% s-ar ajunge la rambursări de circa 1,5 miliarde de euro, bani care nu au fost luaţi în calcul la începutul anului”, a spus Teodorovici.

El a mai afirmat că, deşi banii europeni pentru metrou şi celelalte proiecte cu finanţare BEI ar putea veni abia în a doua jumătate a anului, ar fi “ceva fantastic” prin impactul în economie şi la bugetul de stat. În privinţa politicilor statului român in domeniul sanitar Expertul SAR, Sorin Paveliu  susţine că ne aflăm în faţa unui policy failure . „Noi am mers întotdeauna la mica înţelegere, nu am avut o strategie bine formulată, am avut mulţi miniştrii, etc. Pe de altă parte am putut vedea cu ochiul liber ca lucrurile nu merg bine în spaitalele publice.” El a prezentat situaţia actuală din sănătate marcată de creşterea susţinută a numărului spitalelor private pe de o parte şi de calitatea scăzută a celor publice într-o ţară în care 70% din populaţie este săracă.

“Toată lumea aplaudă creşterea numărului de spitale private şi ne bucurăm că există investiţii în sănătate, în care băncile au creditat etc. Dar ce facem cu ele? Le lăsăm sa se dezvolte? Astăzi avem 86 de spitale private acreditate şi încă unele în negocieri cu CNAS. … termenele de la începutul anului aveau substrat. Avem nevoie de spitalele sociale? Păi cu 70% populaţie săraca, nu te poţi îndrepta numai către privat. Totuşi, este normal să blochezi accesul acestor spitale private?”

Paveliu a concluzionat că soluţia este să permitem spitalelor private să intre în competiţia pentru banii publici, dar în acelaşi timp că creştem competitivitatea spitalelor publice. El apeciază că la momentul actual, spitalul public este în concurenţă neloială, inegală cu cele private din cauza guvernanţilor.

Ministrul Sănătăţii,  Eugen Nicolăescu a afirmat că multe dintre recomandarile menţionate în raportul SAR sunt deja spuse public sau fac parte din programul  de reformă şi că raportul este o  „fotografie obiectivă” El a mai spus că prioritatea numărului unul ar trebui sa fie respectul faţă de pacient manifestat în primul rând prin scăderea birocraţiei din sistem, care în loc să scadă a crescut în ultimii ani. O ală problemă importantă, consideră Nicolăescu, este modul în care se utilizează banul public:

Sistemul spitalicesc consumă cei mai mulţi bani; dacă medicina de ambulator ar funcţiona, numărul pacienţilor şi costurile s-ar micşora (de la 55%  la 30% sau 40% maxim) – e o direcţie de refomă pentru  anul următor.” O ală problemă este şi resursa umană din sector: “30 – 60% dintre medici pleacă înainte de terminarea programului; şi numai aprox. 20 – 30% din program zilnic al unui medic este realizat. Remedierea acestei situaţii este un obiectiv legislativ important pentru acest an”, a declarat ministrul. Nicolăescu a mai discutat şi despre perspectiva introducerii “pachetului de servicii medicale de bază”, ca fiind singura cale prin care se poate face ordine in sistem. El apeciază că „pachetul nu va fi larg,  dar va fi incadrat intr-un buget solid – fară şpagă şi în condiţii de calitate”. Acest pachet va trebui sa fie insoţit de un pachet suplimentar cu un pachet de asigurări private deductibile din taxele pe venit. Nu se ştie dacă acest pachef va fi obligatoriu sau nu, dar va putea fi accesat de apriximativ 5 milioane de cetăţeni , a precizat Nicolăescu.

Ascultă înregistrarea audio de la prezentarea Raportul de Analiză şi Prognoză al SAR pe anul 2013 aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*