Noul proiect de lege privind răspunderea și responsabilitatea magistraților

PRO

Lidia Barac

Proiectul de lege aprobat de Guvern, iniţiat de Ministerul Justiţiei întăreşte independenţa justiţiei, prin aceea că stimulează responsabilitatea şi răspunderea magistraţilor – ca garanţii ale independenţei acestora.

I. Abaterile disciplinare noi, introduse în proiect, se regăsesc şi în legislaţia altor state.

Astfel, art. 99 lit. f din Proiect prevede ca abatere disciplinară ,,exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau din gravă neglijenţă”.

Se poate observa că, intenţia simplă sau culpa uşoară, chiar identificabile în comportamentul profesional al magistratului nu reprezintă abatere disciplinară.

În plus, proiectul de lege defineşte sintagmele: ,, rea-credinţă” (există rea-credinţă când judecătorul sau procurorul încalcă cu ştiinţă normele de drept material sau procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane) şi ,,grava neglijenţă” (atunci când judecătorul sau procurorul nesocoteşte din culpă, în mod grav, neîndoielnic şi nescuzabil, normele de drept material şi procesual).

În mod similar, în Germania se răspunde pentru distorsionarea gravă a legii, în procesul aplicării ei.

În alte state, nivelul de încălcare al legilor, de natură a contura abaterea disciplinară se exprimă prin expresii de genul: ,,încălcare gravă”, ,,grosieră”, ,,dol”, ,,rea-credinţă”, ,,gravă-neglijenţă”.

Efectele hotărârilor judecătoreşti pronunţate de judecătorul care a săvârşit abaterea în discuţie nu sunt afectate, căci proiectul de lege nu a amendat, în nici un fel, dispoziţiile art. 97 alin. 1 din Legea nr. 303/2004, republicată, în vigoare, potrivit cu care, dreptul de sesizare a CSM în legătură cu activitatea/conduita necorespunzătoare a magistraţilor, ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare ,,nu poate pune în discuţie hotărârile judecătoreşti care sunt supuse căilor de atac” (art. 97 alin. 2), precum nici dispoziţiile legale în vigoare, potrivit cu care verificările de tip administrativ ale Inspecţiei Judiciare nu pot lipsi de efecte o hotărâre judecătorească intrată în puterea de lucru judecat ( art. 46 alin. 2 din lege).

II. Abaterea prevăzută în art. 99 lit. s din proiect – ,,utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau a actelor judiciare ale procurorului, ori motivarea în mod vădit contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat” se regăseşte şi în alte ţări.

În Norvegia, judecătorul răspunde dacă foloseşte, în mod inutil, în redactarea hotărârii sale, termeni extremi de duri sau violenţi.

În Spania este antrenată răspunderea judecătorului care utilizează în motivarea hotărârii termeni nepotriviţi, ireverenţioşi, extravaganţi sau grosieri, sexişti, rasişti, ori pasibili de incriminări penale (Luxembourg).

În Belgia, lipsa motivării (abatere preluată sub art. 99 lit. r din proiectul de lege român) este considerată o agresiune la adresa obligaţiilor deontologice, şi atrage răspunderea judecătorului.

III. 1. Proiectul de lege consolidează Inspecţia Judiciară, care în continuare funcţionează pe lângă CSM, însă, dobândeşte personalitate juridică şi o oarecare autonomie financiară, în sensul că ,,cheltuielile aferente personalului şi posturilor preluate de Inspecţia Judiciară de la CSM vor fi alocate din bugetul CSM, în bugetul Inspecţiei Judiciare” (art. IV (2) din proiect).

Celelalte cheltuieli necesare pentru funcţionarea Inspecţiei Judiciare vor ,,fi alocate din bugetul CSM” (alin. 3).

În alte cuvinte, e vorba de o filă de buget a Inspecţiei Judiciare în cadrul bugetului CSM. Deci, nu este vorba de înfiinţarea unei noi instituţii.

2. Competenţa inspectorilor judiciari de a efectua verificările prevăzute de lege a rămas neschimbată. De asemenea, Secţiile CSM (Secţia pentru judecători, Secţia pentru procurori) în continuare sunt instanţe disciplinare, în domeniul răspunderii magistraţilor, controlul hotărârilor pronunţate de aceste secţii în materia disciplinară fiind în continuareatributul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – completul de 5 judecători.

Singura modificare vizează lărgirea sferei titularilor acţiunii disciplinare, în sensul că, în cazul judecătorilor, acţiunea disciplinară se poate exercita de:

– Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar;

– Ministrul justiţiei;

– Preşedintele ÎCCJ.

În cazul procurorilor, acţiunea disciplinară se poate exercita de:

– Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar;

– Ministrul justiţiei;

– Procurorul general al PÎCCJ.

În acest fel, se realizează echilibrul puterilor în stat, modelul fiind de inspiraţie europeană.

De exemplu, în Franţa până nu demult, titular al acţiunii disciplinare era exclusivministrul justiţiei.

În prezent, acest drept este partajat între ministrul justiţiei şi preşedinţii Curţilor de Apel.

În Irlanda doar ministrul justiţiei este titular al acţiunii disciplinare.

În Italia, ministrul justiţiei sau procurorul general de pe lângă Curtea de Casaţie sunt titulari ai acţiunii disciplinare.

În Estonia, competenţa este partajată între ministrul justiţiei şi preşedintele Curţii Supreme sau preşedinţi altor instanţe ( Letonia, Slovenia).

În Cehia, ministrul justiţiei împarte prerogativa cu preşedinţii tuturor instanţelor.

În Cipru, Spania, Danemarca, Norvegia, Olanda, procedura disciplinară poate fi iniţiată chiar de către justiţiabili în faţa organului disciplinar.

Prin urmare, nu există nici un amestec al titularilor de acţiuni disciplinare în cadrul procedurii propriu-zise de verificare a faptelor/acuzaţiilor, desfăşurate exclusiv de Inspecţia Judiciară prin inspectorii judiciari.

Nu există un astfel de amestec nici în procedura de judecată a acţiunii disciplinare care se derulează în cadrul uneia din cele două secţii ale CSM.

Dreptul de a ataca hotărârile Secţiilor de disciplină ale CSM la ÎCCJ derivă din egalitatea părţilor implicate în procedură, căci atât magistratul – obiect al procedurii disciplinare, cât şi titularul acţiunii disciplinare pot ataca hotărârilor Secţiilor de disciplină ale CSM.

Hotărârea finală, în procedura disciplinară, aparţine exclusiv ÎCCJ – completul de 5 judecători, similar prevederilor în vigoare.

3. Avizarea Inspectorului şef există şi astăzi. Proiectul îmbunătăţeşte legea, eliminând arbitrariul/abuzul inspectorului şef, care în accepţiunea proiectului, în ipoteza în care are temeiuri de a nu aviza constatările inspectorului judiciar trebuie să se pronunţe motivat,adică transparent.

În prezent, Nota de constatare a inspectorilor judiciari poate rămâne în sertarul inspectorului şef fără probleme, respectiv la discreţia inspectorului şef, ceea ce este de neacceptat.

4.  Procedura concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar şi atribuirea întregii proceduri Inspecţiei Judiciare este de natură a consolida independenţa funcţională şi organizatorică a Inspecţiei Judiciare, în raport cu CSM, căci doar inspectorul şef şi inspectorul şef adjunct sunt numiţi de Plenul CSM, în urma unui concurs, organizat deCSM, în timp ce inspectorii judiciari sunt numiţi de către inspectorul şef, în urma unuiconcurs la nivelul Inspecţiei Judiciare, pe baza unui Regulament de concurs, aprobat prin hotărâre a Plenului CSM, la propunerea inspectorului şef.


CONTRA

Cristi Danilet

Mai întâi, în proiectul amitit se enunță independența administrativă aInspecției, în sensul de a funcționa ca o structură separată de alte instituții, inclusiv față de CSM (art. 64 ind.1, 2 și 7 din proiect pt Legea 317). Sincer, mă îndoiesc că în plină criză financiară Guvernul își va permite costurile creării unei noi instituții – e de remarcat că în mod nereal în secțiunea a patra din expunerea de motive la acest proiect se prevede că implementarea acestei legi nu ar necesita costuri (?!)

Apoi, însă, se instituie prevederi menite a prelua controlul asupra Inspecției Judiciare: ministrul va putea sesiza Inspecția (art 45 alin.1 din proiect pt Legea 317), va putea obliga inspectorii la completarea anchetei (art. 45 alin.5 lit.b și alin.7 lit.b din proiect pt Legea 317), va putea renunța la începerea acțiunii disciplinare sau va putea susține acțiunea disciplinară în CSM (art 44 alin. 3 și 4, art. 46 alin.9, art. 47 alin.3  din proiect pt Legea 317) și, pentru prima dată în istorie, va putea ataca în instanță soluția CSM cu privire la sancționare (art. 49 alin.3 din proiect pt Legea 317). În plus, inspectorii vor putea efectua control pe fond al soluțiilor verificate (art. 99 lit. a și i teza a II-a din proiect pt Legea 303), deși aceasta ar trebui să fie exclusiv obiectul instanțelor de control judiciar, respectiv al activității de evaluare.

Îmi este neînțeles cum se poate scrie într-un loc din proiect că inspectorii judiciari sunt independenți (art. 64 ind 9), după ce mai sus sunt puși în mod neechivoc în subordinea Inspectorului șef care trebuie să le confirme actele (art. 46 alin. 3 din proiect pt Legea 317), respect a ministrului, ceea ce consacră în fapt dependența lor operațională. Îmi este și mai neclar cum se poate scrie în proiect că Inspecția Judiciară este o structură autonomă (art. 64 ind 1 alin. 1), iar în expunerea de motive să se scrie că Inspecția acționează potrivit principiului independenței operaționale și că este autonomă în luarea deciziilor (pct. 2 din secțiunea 2), când de fapt ea este sub controlul operațional alministrului, ceea ce se reflectă în însăși lipsa independenței sale funcționale.

Apoi, dacă luăm în considerare și ce-a de-a doua inițiativă – cea cu mărirea numărului reprezentanților societății civile în CSM, care va fi urmată, fără îndoială, de implicarea lor în secțiile CSM, inclusiv în cea disciplinară – este evident că dorește judecarea disciplinară a magistraților de către ne-magistrați (5 magistrați vor fi în fiecare secție, și 6 ne-magistrați li se vor adăuga). Așadar: sesizare de către politic, efectuare a anchetei disciplinare sub control politic, apoi judecare a magistratului de către cei numiți politic.

 

One Response to Noul proiect de lege privind răspunderea și responsabilitatea magistraților

  1. rel says:

    Sunt C O N T R A acestei stuide decizii. Mai ne ramane sa infintam celebrele comitete cetatenesti din vremea PCR.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*