PRO sau CONTRA includerii primarilor şi şefilor CJ ca membri de drept în AGA ale asociaţiilor intercomunitare

PRO

Valeriu Zgonea

Camera Deputaţilor a adoptat, la sfârşitul lunii iunie, un proiect de lege care permite primarilor sau preşedinţilor de Consilii Judeţene să fie reprezentanţii comunităţilor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară. Iniţiativa legislativă este un proiect de modificare a Legii 51/2006, care îi scoate din incompatibilitate pe baronii locali ce deţin în mod simultan funcţia de membru în Consiliul de Administraţie (CA) sau în Adunările Generale (AGA) ale companiilor de utilităţi de la nivel local. Proiectul a fost votat de 215 deputaţi din 314 prezenţi.

Proiectul de lege a fost iniţiat de şase deputaţi PSD, printre care Florin Iordache şi Marian Neacşu. Iniţiatorii au precizat că „în practica administrativă s-a apreciat că este legal ca primarii, respectiv preşedinţii CJ să reprezinte unităţile administrativ-teritoriale în adunarea generală a asociaţiei şi în consiliul director”. Iniţiativa legislativă stipulează că „primarii comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi preşedinţii Consiliilor Judeţene sunt reprezentanţii de drept ai unităţilor administrativ-teritoriale în adunarea generală a asociaţiilor respective”, iar „Consiliul de Administraţie exercită conducerea executivă a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară şi este format din cel puţin 5 membri aleşi din cadrul membrilor adunării generale a asociaţiilor”. Cu alte cuvinte, noile prevederi îi consfinţesc pe primarii şi preşedinţii de CJ membrii de drept în AGA – conducerea aşa-numitelor asociaţii de dezvoltare intercomunitară. Preşedintele Camerei Deputaţilor Valeriu Zgonea, a precizat că această iniţiativă a rezultat în urma unor lungi dezbateri în Parlament şi reprezintă punctele de vedere convergente ale Comisiei Europene şi Guvernului. „Toată lumea a votat acest proiect de lege, iar, din punctul meu de vedere, nu îndeplinesc decât procedurile, la dezbateri nu a fost nimeni care să aibă o opinie contrară”, a declarat Zgonea.

Potrivit Legii 215/2001 a administraţiei publice locale, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt „structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes local sau regional sau de furnizare în comun a unor servicii publice”. În acest sens, actul legislativ prevede ca, „prin derogare de la prevederile art. 37 şi art. 92 din Legea 215/2001, statutul şi actul constitutiv al asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor unităţilor administrativ-teritoriale membre şi se semnează, în numele şi cu responsabilitatea acestora, de primarii şi/sau de preşedinţii consiliilor judeşene care sunt reprezentanţi ai comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiei”. Pentru a elimina dimensiunea arbitrară a acestei decizii, Valeriu Zgonea a clarificat că „niciunul dintre parlamentari nu se află în situaţia de a fi consilier local sau primar”. Mai mult, a continuat preşedintele Camerei Deputaţilor, „legile lucrează pentru viitor, astfel că nu văd cum afectează activitatea ANI actualele prevederi”.

În definitiv, funcţiile de primar şi preşedinte al consiliului judeţean nu sunt incompatibile cu calitatea de  reprezentant al comunei, oraşului, municipiului şi judeţului în adunarea generală a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară. În baza acestui raţionament se impune ca această situaţie să fie reglementată fără echivoc, stabilindu-se în mod expres faptul că primarii şi preşedinţii CJ sunt reprezentanți de drept ai unităţilor administrativ-teritoriale în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare comunitară, calitate pe care o pot delega prin act administrativ.

Sursa: Mediafax

CONTRA

Horia Georgescu,

Horia Georgescu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, reclamă că instituţia pe care o conduce nu a fost consultată de Parlament în demersul de modificare legislativă, deşi, schimbările aduse de această iniţiativă legislativă intră, în mod incontestabil, în sfera competenţelor ANI. Preşedintele ANI a insistat asupra implicaţiilor acestui proiect de lege, arătând că, odată promulgată legea, aceasta va produce două efecte importante: în primul rând, dosarele aflate în rolul instanţelor vor primi cel mai probabil decizii favorabile, iar, pe de altă parte, verificările actuale ale ANI în cazul aleşilor locali care sunt şi membri ai AGA în regii autonome locale vor fi blocate.

Deputaţii au adoptat un proiect de lege, aparent fără legătură cu regimul incompatibilităţilor, prin care primarii şi preşedinţii de Consilii Judeţene devin membrii de drept în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară şi reprezentanţi în regiile autonome locale. Este, de altfel, tipul de situaţie pentru care în ultimii ani au ajuns pe rolul instanţelor peste 100 de dosare de incompatibilitate deschise de Agenţia Naţională de Integritate. Astfel, prin acest proiect, şefii din teritoriu vor putea evita situaţiile de incompatibilitate şi problemele cu ANI. Primarii şi preşedinţii CJ devin „reprezentanţi de drept ai comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiei de dezvoltare intercomunitară”. În forma în care a fost votată, „legea blochează, după promulgare, atât câteva sute de dosare aflate pe rolul instanţelor şi care în perioada următoare urmează să primească decizii definitive şi irevocabile în faţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în procese în care în faţa Curţii de Apel ANI câstigase, cât şi verificările în curs, întrucât în momentul promulgării legii va trebui să închidem toate acele dosare care se află în curs de investigare”, a declarat Horia Georgescu.

Chiar dacă, într-adevăr, legea nu este retroactivă, judecătorii s-au uitat cu clemenţă şi au respins raportul ANI de incompatibilitate. „Noi, declară Horia Georgescu, nu am fost consultaţi, proiectul legislativ nu ne-a fost înaintat pentru un punct de vedere. În cel mai recent raport MCV, important din perspectiva aderării la Spaţiul Schengen, se menţionează în mod expres ca legile să beneficieze de stabilitate şi irevesibilitate. Or, se constată că se întâmplă exact invers în acest caz”, a mai agăugat, preşedintele ANI. Proiectul de lege, consideră şeful ANI, nu face altceva decât să „pună sub semnul întrebării toate dosarele aflate pe rolul instanţelor cu privire la acest tip de incompatibilitate, care din punctul de vedere al ANI prevede apariţia unor conflicte de interese”. În definitiv, în opinia sa, obiectivul parlamentarilor de a asigura liniştea aleşilor locali a fost atins. ANI a susţinut constant că primarii şi şefii de Consilii Judeţene nu au dreptul să fie reprezentanţii comunităţilor pe care le conduc în aceste adunări generale, care au ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice. De aceea, întreg demersul legislativ în vederea eliminării diferitelor situaţii de incompatibilitate de funcţii sau conflict de interese, pare a se fi materializat în acest proiect legislativ ca o încercare de a submina activitatea ANI.

Sursa: Gândul

Votează

Vezi Rezultate

Loading ... Loading ...

One Response to PRO sau CONTRA includerii primarilor şi şefilor CJ ca membri de drept în AGA ale asociaţiilor intercomunitare

  1. ILIE says:

    Părerea mea este împărțită. Pe de o parte ANI are dreptate, dar vine aici întrbarea: cine să reprezinte, în acest caz, autoritățile locale în aceste adunări? Dacă s-ar găsi și soluția, nu perfectă, ci optimă, ar fi foarte bine. Consider că nu e mare diferență într a delega primarul un alt reprezentant, și a merge el însuși la aceste adunări. Astfel, trebuie gândit pe un raționament bazat pe analize cost-beneficii, atunci cănd se adoptă o astfel de decizie, oricare ar fi obiectul ei de reglementare. Pe de altă parte faptul că ANI spune că se cauzează sau nu conflicte de interese, sau incompatibilități prin acest proiect, ține strict de sfera sa de competență, iar la mijloc poate exista și un interes ascuns din partea acestora (ANI), de a contesta proiectul. Soluția cea mai bună și eficientă, trebuie găsită cât mai obiectiv, dar fără a crede că tot ce spune ANI sau Parlamentul, în orice clipă e și corect și trebuie implementat. Hai să mai lăsăm în urmă, să mai renunțăm la alte interese și să gândim constructiv, să adoptăm soluția optimă pentru interesul general al contribuabililor. Să mai și gândim, pentru că e foarte comod a spune: nu, nu e bun proiectul ăsta,…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*