PRO şi CONTRA ratificării ACTA de către Parlamentul României

PRO

Oficiul Român pentru Drepturile de Autor

 

În urma unei analize comparative între prevederile din ACTA şi din Legea drepturilor de autor şi a drepturilor conexe din România, Răzvan Casmoiu, directorul direcţiei expertize şi constatări din cadrul ORDA, a declarat că “semnarea acestui acord (ACTA, n.r.) nu va aduce modificări acestei legi. Considerăm că acest acord nu va aduce prejudicii personale utilizatorilor de Internet şi nu va atrage măsuri suplimentare utilizatorilor de Internet“.

În unele cazuri, prevederile ACTA sunt chiar mai relaxate decât normele ce decurg din legislaţia românească. Răzvan Casmoiu a precizat două astfel de situaţii: cele ce privesc reproducerea neautorizată a operelor, respectiv activităţile de download şi upload făcut prin torente şi DC++.

În prima situaţie, Casmoiu a adus în discuţie articolul 23 alineatul (3) din ACTA: “O parte poate să prevadă proceduri şi sancţiuni penale, în cazurile corespunzătoare, pentru reproducerea neautorizată a operelor cinematografice în cadrul unei proiectări într-o sală deschisă, în general, publicului”.  Casmoiu a subliniat că dacă “în ACTA se vorbeste doar despre proiectele cinematografice. În schimb, legea noastra acoperă toate tipurile de opere” (art. 15 alin (1) din Legea 8/1996) iar acest gen de comunicare publică este sancţionată prin lege cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.

În a doua situaţie, Răzvan Casmoiu a indicat un articol din legea naţională care nu are corespondent în ACTA – art. 139, indicele 8: “Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 4 ani sau cu amendă punerea la dispoziţia publicului, inclusiv prin internet sau prin alte reţele de calculatoare, fără consimţământul titularilor de drepturi, a operelor sau a produselor purtătoare de drepturi conexe ori de drepturi sui-generis ale fabricanţilor de baze de date ori a copiilor acestora, indiferent de suport, astfel încât publicul să le poata accesa în orice loc sau în orice moment ales în mod individual”.

(luare  de poziţie preluată şi adaptată din articolul publicat pe Hotnews despre dezbaterea organizată de Comunic@ţii mobile şi Internet Society pe 15 februarie 2012 pe tema ACTA – între ameninţările Anonymous şi controlul guvernamental)

 

CONTRA

Dr. Constantin Vică

 

Ratificarea de către Parlamentul României a acordului ACTA este indezirabilă, este de părere Constantin Vică, doctor în etica noilor tehnologii, Universitatea din București (Facultatea de Filosofie) şi preşedinte al Organizaţiei Române pentru Drepturile de Utilizator. ACTA se dovedește a fi un acord comercial care prezintă riscuri, iar beneficiile sunt imposibil de evaluat. ACTA ridică mai multe probleme decât rezolvă.

Utilizarea unei terminologii prolixe, scrierea acordului în afara standardelor tratatelor internaționale și modul în care se va face interpretarea în cazul neclarităților fac din ACTA un acord indezirabil și riscant.

Prin ACTA, libertatea de exprimare, viața privată și alte drepturi fundamentale sunt puse într-un raport de opoziție cu drepturile de proprietate intelectuală. În lipsa unor elemente de siguranță, acestea din urmă devin mai importante.

ACTA încurajează „privatizarea legii” și impune responsabilitate penală furnizorilor de acces internet și altor companii care acționează în mediul online. „Privatizarea legii” în acest mod pune sub semnul întrebării statul de drept și cum vor fi protejate drepturi fundamentale.

Încălcările drepturilor de proprietate intelectuală stipulate, dar nedefinite, de ACTA, dar și sancțiunile penale sunt fără precedent și vor pune o piedică în calea unui comerț liber. ACTA poate reduce inovația și inițiativele antreprenoriale, fiind un factor anti-competitiv și contra-productiv.

Înainte de a investi resurse din bugetul național pentru a proteja drepturi de proprietate intelectuală ale anumitor industrii și / sau companii [4], statul român ar trebui să vadă sursa problemelor, să răspundă la întrebări precum „care este costul social al protecției proprietății intelectuale?”, „care este costul social al activităților de încălcare?” (nu doar cel economic), „ce tipuri de externalități (și cum se manifestă ele) produc atât protecția proprietății intelectuale, cât și activitățile de încălcare?”„care sunt motivele încălcărilor?” etc., să pună în balanță accesul la concepte, idei și bunuri culturale, pe de o parte, și drepturile producătorilor și, mai ales, să vadă dacă nu există soluții alternative eficace.

(concluziile celui mai recent policy brief publicat de SAR în martie 2012, “DE CE ACORDUL ACTA NU TREBUIE RATIFICAT de către Parlamentul României”, autor: Constantin Vică).

 

3 Responses to PRO şi CONTRA ratificării ACTA de către Parlamentul României

  1. Stefan says:

    Deci in iunie se termina si cu internetul. Peste 2 luni sa verific ce fotografii am pe facebook ca sa nu ajung la inchisoare…

  2. Alex says:

    Acest ACTA a venit ca o forma de sprijin a Europei pentru America, care a incercat sa paseze SOPA si PIPA. Wikipedia si Google, precum si multe alte site-uri, s-au declarat impotriva acestui acord si au scris cateva documente cu consecintele aplicarii acestor legi. De asemenea, au fost multe forme de proteste.
    Haideti sa nu fim ignoranti si sa votam niste legi pe care nu le intelegem.

  3. Dinu says:

    lol, ma pufneste si rasul la astfel de “studii” scrise de oameni care n-au habar de ce inseamna drepturi de autor, rostul lor si impactul lor in societate.
    Stati linistiti, ACTA nu va schimba mai nimic

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*