PRO şi CONTRA unui sistem de asigurari medicale private

PRO

Prof. dr. Cristian Vladescu

Romania va avea maximum 20 de case den asigurari de sanatate care se vor bate sa-si adune clientii.

n

Fiecare casa privata va trebui sa aiba cel putin un milion den oameni inscrisi, pentru transferul pacientilor de la o casa lan alta fiind necesar un an, a adaugat Cristian Vladescu la Forumuln Roman de Sanatate, organizat de CNAS si agentia Mediafax.

n

In calitate de coautor al proiectului viitoarei legi an sanatatii, Vladescu a precizat ca acesta are la baza strategian Comisiei prezidentiale privind sanatatea, dar si rezultatul unuin studiu in care 79 la suta dintre romanii cu un venit de pesten 3.000 de lei ar fi dispusi sa-si faca o asigurare privata den sanatate, potrivit Mediafax. Conform lui Vladescu, crearean caselor private de sanatate s-ar putea incheia intr-un an, dacan am lucra rapid, iar transformarea spitalelor in fundatii arn putea fi realizata in cateva luni.

n

Orice casa de asigurari, publica sau privata, ar putea intra inn competitie pentru asigurarile de sanatate. Trebuie indepliniten cateva conditii, si anume sa aiba cel putin un milion de oamenin inscrisi si sa aiba avizul CNAS si al Comisiei de Supraveghere an Asigurarilor. Scopul asigurarilor private nu este acela de an inlocui o institutie publica ce merge nemultumitor cu on institutie privata care merge nemultumitor, a mai spus Vladescu.n El a adaugat ca transferul persoanelor din sistemul public inn cel privat s-ar putea realiza pe parcursul anului 2012. “Esten cam ca sistemul de pensii. Intai se inscriu, iar ceea ce ramanen redistribuim aleator”, a mai spus Vladescu.

n

“Casele private nu vor putea refuza nicio persoana. In plus,n casele private de asigurari de sanatate nu vor fi vanzatori den polite, ci trebuie sa dezvolte un management de calitate prinn care sa atraga oamenii, medicii, spitalele, pe toata lumea”, an precizat Vladescu.

n

In plus, pachetul de servicii de baza este acelasi pentru toaten casele. Pacientul este obligat sa ramana in contract cu casa pen care a ales-o cel putin un an, apoi, daca este nemultumit, poaten schimba optiunea. “In primul rand, casele de asigurari privaten de sanatate vor fi interesate sa-si tina clientii in viata, apoin sa le ofere servicii medicale care sa le raspunda nevoilor lorn de sanatate. Casele de asigurari private vor alege furnizorii cun care vor sa incheie contracte, incepand de la medicul de familien si terminand cu spitalele. Sigur, casele trebuie sa castigen bani, dar pentru aceasta trebuie sa aiba o oferta de serviciin foarte buna. Vor selecta acei furnizori eficace si eficienti inn privinta tratamentelor. Vor incerca sa stimuleze preventia”, an adaugat Cristian Vladescu. El a mai spus ca un spital poate avean contracte cu mai multe case de asigurari private, la fel si unn medic.

n

Sursa: adevarul.ro

CONTRA

drd. Ciprian Domnisoru

“Avem fonduri putine pe care le administram prost” sin ”credeti-ma ca toate mecanismele prin care se fraudeaza CNAS len cunosc foarte bine” declara presedintele CNAS Lucian Dutan agentiei Mediafax in iunie 2011. CNAS sustine acum o reforman prin care spera ca un sistem de asigurari medicale private san degreveze partial statul de sarcina finantarii, administrariin fondurilor si luptei impotriva coruptiei din sistemul medical.n Reforma sanatatii se bazeaza astfel pe o presupusa rapacitate an companiilor de asigurari private in a limita costurilen spitalelor si pe notiunea ca aceste companii vor concura pentrun clienti si astfel vor avea motive sa mentina scazute preturilen asigurarilor.n

 

n

 “Companiile private de asigurari au o putere de negociere main mica asupra preturilor si a volumului de ingrijiri medicalen decat sistemele publice” constata OECD (2004:4). Reforma actualan se bazeaza pe un presupus avantaj al companiilor de asigurari den a forta – in negocieri –  spitalele sa micsoreze costurile.n Transformate in societati comerciale si aflate in grijan primariilor, spitalele vor putea forma carteluri locale cun putere crescuta de negociere fata de asiguratori. Mai mult,n noile companii de asigurari vor avea mai intai interesul san formeze relatii cu o retea cat mai extinsa de spitale si inn consecinta vor porni cu o putere de negociere scazuta. Pentru can spitalele de stat privatizate si doctorii vor decide de cen servicii trebuie sa beneficieze pacientii si care va fi pretuln acelor servicii (daca nu sunt incluse in pachetul de baza- artn 245 din proiectul Legii Sanatatii), acestia vor avea un avantajn de negociere suplimentar in raport cu companiile de asigurari.

n

 

n

Cu putere scazuta de negociere fata de spitale, companiile den asigurari vor transfera costurile asiguratilor, cu precaderen daca au reusit sa stabileasca monopoluri regionale. Pentru can pretul unei asigurari voluntare va depinde de riscurin individuale si varsta, pacientii nu vor putea compara primelen cerute de companiile de asigurari decat in urma unor expertizen individuale cu fiecare companie (daca exista mai multe companiin in zona)- concurenta prin pret va fi limitata si va fi inlocuitan de o campanie acerba initiala de semnat contracte. Mai mult,n desi legea interzice discriminarea asiguratilor la incheierean contractelor pentru pachetul de baza, asiguratorii vor avean libertatea de a stabili prime foarte mari de asigurari voluntaren pentru pacientii bolnavi sau in varsta sau vor putea pur sin simplu sa ii refuze ca asigurati, drepturile si obligatiilen stabilindu-se prin vointa partilor in contractele de asigurarin voluntare (art. 239 din proiectul Legii Sanatatii).

n

 

n

Inainte de a sustine o reforma care sa ii reduca atributiile,n bugetul si dimensiunea, CNAS ar fi putut sustine implementarean intarziata a taxei clawback, a cardurilor de sanatate si an dosarelor electronice de sanatate ale pacientilor, ar fi pututn astepta efectele coplatii asupra consumului raportat de spitale.n Cu toate acestea, o institutie care “cunoaste toate mecanismele”n fraudei este pregatita sa isi decline competenta in lupta cun coruptia unor firme private straine, fara experienta pe piatan romaneasca. Optimismul reformatorilor este nejustificat: acesten firme nu sunt mai bine echipate decat statul sa reduca fraudelen din sistem si nu vor ezita sa transfere asiguratilor costurilen prin prime mai mari, cu precadere daca vor reusi in prealabil san stabileasca monopoluri regionale.

3 Responses to PRO şi CONTRA unui sistem de asigurari medicale private

  1. brod says:

    dl. vlădescu şi ai lui (băsescu) puseseră la cale un tun de proporţii. nu-şi face nimeni iluzii că au abandonat ideea… noua formă a legii va fi şi mai confuză, lăsând surprizele neplăcute să apară abia odată cu publicarea faimoaselor norme de aplicare. ideea potrivit căreia concurenţa dintre jucătorii pieţei ar favoriza scăderea costurilor este contrazisă, pe toată linia, în românia: nici companiile petroliere, nici cele de telefonie sau farmaciile (ca să nu mai vorbim de supermarketuri) nu fac decât să transforme falsa concurenţă într-un monopol. ia priviţi cum cresc, discreţionar (=aberant) în fiecare an preţurile poliţelor de asigurare casco şi rca, şi încercaţi să vă imaginaţi ce se va întâmpla cu cele de sănătate.
    ROG SAR SĂ URMĂREASCĂ ÎNDEAPROAPE CHINURILE (RE)FACERII LEGII TOCMAI RETRASE! vor exista surprize şi capcane la tot pasul.

  2. marcel says:

    Personal, nu sunt de acord cu asigurarile private de sanatate. Pentru a putea explica mai corect, imi permit sa fac o analogie cu piata asigurarilor RCA – 100% privata. Tarifele au crescut an de an din diverse motive. Piata este „supravegheata” de o comisie parlamentara, cu persoane ce provin din firmele de asigurari, platiti extraordinar de bine sa nu faca nimic in interesul beneficiarelor de polite. Multe despagubiri au fost partial platite iar platile au fost facute cu mare intarziere. Atat asiguratii cat si prestatorii de servicii (service auto) sunt nemultumiti. Sistemul de bonus-malus a iesit cu forcepsul si nu stiu cat de bine se aplica in conditiile cresterii an de an a tarifelor.
    Ar trebui gestionati mai bine si mult mai transparent banii, atat din contributiile asiguratilor (CNAS) cat si cei din ministerul sanatatii, iar fraudele sa fie pedepsite exemplar in conformitate cu Codul Penal. Sistemul privat nu va rezolva subfinantarea. Inainte de a discuta despre subfinantare, va rog sa analizati ce procent din PIB aloca alte tari europene sistemului sanitar.
    Prin votul meu nu l-am mandatat pe d-l presedinte si PDL sa privatizeze sistemul sanitar ci sa-l gestioneze eficient si transparent. Daca nu sunt capabili sa lase pe altcineva in locul lor.

  3. Ambroise Pare says:

    Este cert faptul ca acea comisie prezidentiala care a lucrat la proiectul legii sanatatii , nu are nici cele mai elementare notinuni , despre principiile care guverneaza medicina. In primul rind este :-Primum non noceaere, apoi – nu sunt boli ci sunt bolnavi. Niciodata , o boala nu evolueaza la fel la 2 indivizi , nici daca unul este PDL-IST , sau PSD-IST. Domnul care sustine ca 79% dintre cei cu venit de 3000 ron/luna ar dori asigurari private , uita sa spuna cam ce segment de populatie din Romania are asemenea venit.Ori , cind vorbesti de procente trebuie sa te raportezi la toata populatia tari i, caci legea este pentru toti nu numai pentru o parte a ei . Dar , acest domn, platit desigur greu pentru ineptiile scrise in acel proiect , fiind de profesie economist, probabil ,nu va intelege niciodata cum este in biologie si medicina -normalul – si va trata totul prin prisma cifrelor , ceea ce este o mare eroare. Pentru o lege corecta si eficienta , a sanatatii , trebuie cunoscut specificul national , demografia nationala , infrastuctura nationala , evolutia pe viitor a acestor cerinte mentionate si nu in ultimul rind , respectarea constitutiei care prevede dreptul la viata pentru orice cetatean , idiferent de contul din banca. Pentru asta , trebuie sa dispara monoplul CNAS, sa se stabileasca exact , pachetul minim , garantat , de stat de servicii medicale , la care are dreptul orice cetatean , asigurat sau nu , pachetul minim de servicii medicale la care are dreptul in plus , cel asigurat fata de cel neasigurat , iar pentru servicii medicale in plus sa se plateasca in plus , fiecare dupa posibilitati . Aici trebuie sa vina casele private de asigurari . Pe asta trebuie sa se lupte ele , nu pe cele minime , obligatorii. Ori , acei domni din comisia respectiva , au gasit cea mai nastrusnica solutie :-privatizarea in totalitate a sanatatii , lucru nemaiintilnit pe mapamond. Ei , si nu noi ar trebui sa stie cam cit din PIb alatura statele in care exista asigurari private , pentru sanatate si care este procentul pe care cetateanul il cheltuie din buzunarul propriu , dupa ce statul a aprobat procentul din PIB, iar cetateanul si-a facut asigurari de sanatate si private . Acesti domni vroiau sa faca cu sanatate romanilor ce au facut cu fabricile si uzinele . Adica :SCAPA CINE POATE . Dureros!!!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*