Raport de cercetare: Discriminarea în mediul universitar: percepţii, mecanisme de combatere şi reflectare în mass-media

Coperta raport_2Egalitatea de șanse este unul din principiile care ar trebui să caracterizeze orice societate democratică ce se bazează pe respectarea drepturilor și libertăților cetățenești. În învățământul superior, aceasta trebuie să se reflecte în interiorul întregii comunități academice studenți, profesori, management, personal auxiliar) și în toate procesele educaționale și administrative care au loc în universități. Fenomenul discriminării în cadrul universităților din România nu a fost evaluat într-un mod comprehensiv până la momentul actual, acest raport propunându-și să ofere o imagine de ansamblu asupra dimensiunii acestuia și a instrumentelor de combatere existente.

Capitolul „Prevederi legislative cu privire la egalitatea de șanse și antidiscriminarea” oferă informații despre cadrul legislativ național în ceea ce privește discriminarea precum și cele mai importante dintre prevederile din sfera asigurării egalității de șanse aplicabile mediului universitar.

Capitolul „Dimensiuni ale discriminării în mediul universitar” prezintă o imagine amplă a fenomenului discriminării în mediul universitar românesc, prezentând date despre  grupurile vulnerabile din mediul universitar și percepția studenților față de discriminarea din universități. Capitolul urmărește să ofere informații atât despre modul în care studenții percep diferite grupuri vulnerabile, cât și despre gradul în care aceștia au fost victime sau cunosc situații de discriminare în universitățile lor.

Capitolul „Politici interne ale universităților în ceea ce privește antidiscriminarea” analizează documentele interne cele mai importante din universități care conțin prevederi legate de egalitatea de șanse și antidiscriminarea în rândul comunităților academice, precum și politicile și procedurile folosite de universități în acest sens. Analiza documentelor vizează conținutul Cartelor Universitare, Codurilor de Etică și Codurilor drepturilor și obligațiilor studenților din 10 universități. Pe lângă acest lucru, oferă și o imagine asupra gradului de informare al studenților cu privire la instrumentele de sesizare a cazurilor de discriminare din universități și percepția lor asupra eficienței acestora.

În capitolul „Implicarea organizațiilor sindicale ale angajaților și asociațiilor studențești în raportarea cazurilor de discriminare” a fost discutat modul în care structurile reprezentative ale membrilor comunității academice au dezvoltat mecanisme interne de sesizare a cazurilor de discriminare și dacă acestea sunt folosite.

Completând tabloul actorilor implicați în promovarea și apărarea egalității de șanse și nediscriminării, în capitolul „Implicarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (C.N.C.D.) în soluționarea cazurilor de discriminare din universități” este prezentată jurisprudența C.N.C.D., cea mai importantă structură națională în domeniul discriminării, în ceea ce privește cazurile de discriminare din universități din ultimii 5 ani.

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra modului în care cazurile de discriminare și soluționarea lor sunt percepute la nivelul societății, capitolul „Discriminarea în mediul universitar reflectată în mass-media” (Capitolul VIII) prezintă o analiză a modului în care cazurile de discriminare ale diferitor grupuri vulnerabile au fost prezentate de mass-media.

Raportul poate fi consultat aici.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*