Raportul Anual de Analiză şi Prognoză – România 2016

CapCe putem extrage din anul tumultuos 2015? În Raportul Anual de Analiză şi Prognoză – România 2016, SAR extrage o serie de concluzii referitoare la aparentul progres înregistrat de România în ceea ce priveşte controlul corupţiei şi creşterea economică.

Cele trei capitole analizează situaţia curentă şi parcursul din ultimii ani ai României în materie de:

-Creştere economică (şi prognozele pentru viitorii ani)

-Integritate publică (sau capacitatea statului de a controla corupţia)

-Achiziţii publice, cu accent pe captura agenţiilor de stat de către firme private prin legături particulariste

Raportul integral poate fi accesat aici.

1. România a încheiat al treilea an consecutiv de creștere economică și, dacă tendința va continua în 2016, va fi primul an în care cifrele spectaculoase nu vor mai fi o surpriză. Economiștii chestionați de SAR se așteaptă anul acesta la o creștere economică de în jur de 4%. Provocările sunt însă mari iar prognozele depind și de politicile guvernului: va decide să meargă mai departe cu reducerile de taxe și creșterea salariului minim sau va prefera o abordare mai conservatoare?

Citiţi prognozele experţilor SAR pentru 2016.

2. În ultimii ani, România a realizat o serie de progrese importante, atât în lupta împotriva corupţiei, cât şi în privința integrității publice. Cu toate acestea, se perpetuează încă mituri referitoare la controlul corupţiei care riscă să compromită aceste succese pe termen lung. România este încă departe de media europeană în ceea ce priveşte integritatea publică şi rămâne una dintre cele mai corupte ţări din UE, iar despriderea definitivă de coada clasamentului nu se poate realiza numai prin mijloace punitive sau prin supra-reglementări.

Citiţi raportul „Scade corupţia? Ce poate face Guvernul, nu doar DNA, pentru a stăvili din faşă fenomenul spolierii statului”.

3. Deşi în România s-au cheltuit sume mari din fondurile publice în sectorul construcţiilor între 2007 şi 2013 (în medie 6,6% din PIB), rezultatele în materie de calitate şi de proiecte finalizate nu au fost pe măsura acestor investiţii, una dintre explicaţii fiind alocarea contractelor publice în manieră particularistă acelor companii care beneficiază de pe urma favoritismului guvernamental.

Citiţi raportul „Particularismul în distribuirea resurselor publice în România: Achiziţiile publice în sectorul construcţiilor”.