România, penultimul loc din EU la integritate publică

Comunicat de presă
21.01.2016

România, penultimul loc din EU la integritate publică

România ocupă penultimul loc (al 27-lea, fiind depășită doar de Bulgaria) în Indexul Integrității Publice (IPI), realizat de realizat de un grup de institute de cercetare asociate proiectului FP7 ANTICORRP condus de Prof. Alina Mungiu-Pippidi de la Hertie School of Governance din Berlin și prezentat, astăzi (joi, 21 ianuarie), de către Președenția Olandeză a UE. Chiar dacă și-a îmbunătățit scorul și poziția în ultimul an, România este departe de media țărilor UE, obținând un scor de 2,60, care reprezintă mai puțin de jumătate din scorul mediu al UE (5,71) și de peste trei ori mai mic decât cel al țărilor aflate pe primele locuri: Finlanda (8,88), Olanda (8,66) și Danemarca (8,49).

Pentru realizarea Indexului Integrității Publice (IPI) s-au folosit șase indicatori măsurabili (obiectivi), acest lucru diferențiind IPI de alte instrumente, cum ar fi Indexul de Percepție a Corupției (realizat de Transparency International), care are la bază măsurarea percepției (subiective) asupra corupției. Cei șase indicatori sunt: simplitatea administrativă (cât timp este nevoie pentru a înregistra o firmă şi a plăti impozite), deschiderea spre comerţ (timpul şi documentele necesare pentru import şi export), capacitatea de audit, capacitatea sistemului juridic, servicii electronice oferite de guvern şi servicii electronice folosite de populaţie.

Dacă România stă ceva mai bine (dar tot sub media UE) la servicii de e-guvernare (3,71 – România, 5,76 – UE), domeniul simplității administrative ne trimite către coada clasamentului, cu un scor de 2,70, comparativ cu 6,33 media europeană. Astfel, deşi numărul de proceduri pentru a porni o afacere este sub media europeană (5 faţă de 5,4), iar numărul de zile necesar este, în medie, mai mic (8,5 faţă de 13,2), ceea ce trage România mult în jos este sistemul fiscal. Românii plătesc de trei ori mai multe taxe pentru a deschide o afacere decât media europeană (39 faţă de 13), cele mai multe din UE, şi pierd în medie 200 de ore pe an pentru a le achita, echivalentul a 25 de zile de muncă.

IPI prezintă primele măsurători obiective ale integrităţii publice în țările membre ale UE şi face parte din raportul Integritate publică şi încredere în Europa (Public Integrity and Trust in Europe) realizat de un grup de institute de cercetare asociate proiectului FP7 ANTICORRP , condus de prof. Alina Mungiu-Pippidi de la Hertie School of Governance (Berlin) și președinte al SAR. Raportul este un bilanț analitic a percepției publice asupra guvernării, între 2008 și 2015, în UE și în statele membre ale UE. Acesta examinează integritatea publică, precum și încrederea în general în instituții, oferind o abordare alternativă care să permită o monitorizare mai obiectivă a guvernării.

O concluzie a raportului arată că pierderea perceptibilă a încrederii în guverne și în UE nu se explică doar prin performanța economică în sine, deși, cu siguranță, face europenii mai conștienți de cum este reglementată și mai sensibili la activitatea economică. Încrederea redusă în instituțiile publice reflectă ceea ce europenii din multe state membre percep ca fiind o scădere a calității guvernării și eșecul politicilor actuale de a se redresa. Doar într-o minoritate a țărilor din Europa întâlnim o majoritate clară care crede că succesul în oricare dintre sectoarele public sau privat se datorează meritului. Mai mult de cincizeci la sută din toți europenii cred că singura modalitate de a reuși în afaceri în țara lor este prin exploatarea conexiunilor politice, și doar ceva mai puțin de un sfert dintre europeni sunt de acord cu afirmația că eforturile guvernului lor la combatere a corupției sunt eficiente. Ţările care au păstrat un nivel ridicat de încredere în instituţiile publice în ciuda crizei economice sunt acelea care apar şi în topul integrităţii şi bunei guvernări: Finlanda, Olanda şi Danemarca.

***

Tabel 1. Statele membre ale UE sortate după Indexul de Integritate Publică­­figura 2

***

Deşi se clasează pe penultimul loc din UE, România se remarcă prin faptul că a înregistrat o mare îmbunătăţire a scorului faţă de 2012, urcând de pe ultimul loc din clasament. Chiar şi aşa, ţara noastră rămâne la mare distanţă de media UE în ceea ce priveşte integritatea publică.figura 3Scorul reprezintă media a şase indicatori în valoare standardizată pe o scală de la 1 la 10: simplitate administrativă, deschidere spre comerţ, standarde de audit, independenţa justiţiei, servicii de e-guvernare şi utilizatori ai serviciilor de e-guvernare. Sursa: Banca Mondială, Doing Business Dataset 2012 şi 2014 şi calcule proprii

Conform Eurobarometrului 72.2/2009 şi 79.1/2003, eforturile guvernului de combatere a corupţiei sunt privite mult mai bine, România înregistrând a patra cea mai bună evoluţie a scorului în acest sens. În ciuda acestor îmbunătăţiri, mai puţin de un sfert dintre europeni consideră că eforturile guvernelor lor sunt eficace în combaterea corupţiei.figura 4

Persoană de contact: Andrei Macsut
Tel: +40 21 2111477
Email: andrei.macsut@sar.org.ro

Comments are closed.