SAR A CONTRIBUIT LA REDACTAREA RAPORTULUI FREEDOM HOUSE, NATIONS IN TRANSIT 2014

NiT 2014 coverExperţii SAR au contribuit la redactarea raportul Freedom House, Nations in Transit 2014: Îndepărtarea Eurasiei de democrație. Publicaţia prezintă Rusia drept exemplu de stat care adoptă politici care conduc la o diminuare a libetății în tot spaţiul eurasiatic, provocând o situaţie de represiune alarmantă pentru întreaga regiune. Freedom House este un „paznic al democraţiei”, o organizaţie independentă care susţine schimbarea democratică, supraveghează statutul libertăţii în lume  şi promovează democraţia şi drepturile omului. 

Naţiuni în tranziţie 2014 relevă că insuccesele guvernării democratice rămân o tendinţă dominantă în spaţiul eurasiatic şi balcanic, precum şi în Europa Centrală post-comunistă, unde persistenţa clientelismului şi corupţiei este evidentă. Totuşi, anul acesta au putut fi constatate progrese semnificative. Kosovo, Albania şi Georgia au primit evaluări mai bune în baza unei evoluţii a modului de desfăşurare a alegerilor şi a unui transfer paşnic de putere. „Cea mai încurajatoare tendinţă a anului 2013 a reprezentat-o răspunsul determinat al societăţii civile față de represiune şi de guvernarea necorespunzătoare”, a spus Habdank-Kołaczkowska. “Societatea civilă nu s-a exprimat doar în Ucraina, ci şi în Europa Centrală, în Kârgâzstan, şi, într-o măsură mai mică, şi în Balcani”.

Dintre cele 29 de ţări evaluate în 2013, 13 au fost apreciate ca fiind democraţii, 6 ca sisteme de tranziție şi 10 drept regimuri autoritare. Raportul reflectă, de asemenea, influenţa negativă a Rusiei asupra practicilor de guvernare a ţărilor vecine, precum şi faptul că această influenţă a devenit tot mai pronunţată în 2013. În acest sens, replici ale legilor emise de Rusia referitoare la „propaganda homosexuală” şi finanţarea din bani străini a ONG-urilor au apărut în ţări din Eurasia. În plus, corupţia în ţările din Estul şi Centrul Europei a cunoscut un curs ascendent în 2013, jumătate din cele 10 ţări evaluate, membre ale Uniunii Europene (UE), fiind evaluate cu note mai mici. Cu toate acestea, spaţiul balcanic a înregistrat o evoluţie pozitivă în decursul anului, incluzând aici aderarea Croaţiei la UE şi acordul istoric dintre Kosovo şi Serbia, dar guverne disfuncţionale au continuat să scadă scorul democratic al regiunii per ansamblu.

România a fost singurul stat al UE care a înregistrat o îmbunătăţire a scorului general, când situaţia internă a ţării s-a calmat, după încercarea de demitere a preşedintelui şi dezordinea politică ce a urmat în 2012. Autorii raportului semnalează că România a reuşit să facă paşi importanţi în stabilirea unor instituţii de ordin politic şi economic şi a unei societăţi civile liber organizate, pentru prima oară de la ieşirea de sub regimul lui Ceauşescu în 1989. În schimb,  anumiţi piloni reprezentativi pentru guvernarea democratică – în particular, independenţa puterii judecătoreşti şi a mass-mediei – sunt încă o vulnerabilitate. Guvernarea la nivel naţional s-a dovedit a fi încă partizană şi, de cele mai multe ori, instabilă, iar corupţia este în continuare prevalentă. România a aderat la Uniunea Europeană (UE) în 2007, iar economia depinde, într-o măsură semnificativă, de piaţa europeană şi de fondurile europene, maximizându-se astfel efectele crizei finaciare din zona euro.

Sistemul semi-prezidenţial al României a condus spre conflicte repetate între prim-miniştrii şi preşedinţii diferitelor partide. Cel mai recent conflict a avut loc în 2012, când o majoritate parlamentară a decis suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, dar, în cele din urmă, a eşuat în a-l înlătura de la guvernare datorită unui număr insuficient de voturi în cadrul referendumului organizat. Efortul îndreptat în această direcţie a fost însoţit de o serie de încercări ale guvernului, condus de prim-ministrul Victor Ponta, de încălca limitele puterii sale. Până în 2013, însă, conflictul dintre Băsescu şi Ponta s-a temperat, iar acţiunile guvernamentale au reintrat într-un cadru de normalitate. Cu toate acestea, coaliţia aflată la guvernare a avansat o propunere de  reformă constituţională care, printre alte schimbări, prevedea transformarea României într-o republică parlamentară, diminuând, în acest mod, puterile preşedintelui. Se aştepta ca această propunere să fie supusă unui referendum în 2014 pentru o aprobare publică.

Pentru mai multe informaţii privind raportul de țară, accesaţi: http://freedomhouse.org/report/nations-transit/2014/romania#_ftn51

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*