SAR a contribuit la redactarea raportului Freedom House, Nations in Transit 2015

Nations in Transit 2015Experţii SAR au contribuit la redactarea raportul Freedom House, Nations in Transit 2015. Raportul monitorizează evoluția a 29 de țări din fostul bloc comunist, din Europa Centrală și de Est, Balcani și până în Asia, folosind evoluția a șapte capitole/indicatori: procesul electoral, societatea civilă, independența presei, gradul de democrație al guvernanței naționale, respectiv locale, independența justiției și corupția. Fiecare indicator primește o notă de la 1 la 7, în care 1 reprezintă cel mai înalt nivel de democrație, iar 7 cel mai scăzut.

În funcție de scorul obținut, fiecare țară intră în una din cele cinci categorii: democrații consolidate, democrații semi-consolidate, guvernări în tranziție sau regimuri hibride, regimuri autoritare semi-consolidate și regimuri autoritare. Pe anul 2014, 13 au fost cotate ca democrații consolidate sau semi-consolidate, 6 au fost încadrate în categoria guvernări în tranziție, iar 10 în cea a regimurilor autoritare. Cu un scor mediu al democrației de 3,46, România ocupă locul al 10-lea în acest clasament (în rândul țărilor cu democrații semi-consolidate).

Sumar executiv al raportului pentru România

Din 1989, România a făcut paşi mari spre formarea de instituţii politice şi economice responsabile şi o societate civilă liberă. Totuşi, anumiţi stâlpi ai guvernării democratice, în special independenţa justiţiei şi a mass-media, rămân slabi. Guvernarea la nivel naţional a fost partinică şi adesea instabilă, iar corupţia politică este răspândită.

Surpriza politică din anul 2014 a fost alegerea lui Klaus Iohannis, fostul primar al Sibiului şi etnic german, preşedinte al României în luna noiembrie. Iohannis a candidat contra primului ministru Victor Ponta, favoritul cursei electorale care conducea cu 10 procente după primul tur. Furia generală cauzată de proasta gestionare a votului din diaspora a mobilizat electoratul contra Partidului Social Democrat (PSD) aflat la guvernare din anul 2012.

În ciuda îmbunătăţirilor moderate a situaţiei economice, există nemulţumiri legate de guvern şi obiceiul său de a conduce prin ordonanţe de urgenţă, prin care ocoleşte procesul de consultare. Criticii au văzut în sprijinul acordat de guvern unor legi controversate tentative de ajutare a politicienilor corupţi. O propunere aspru criticată ar fi oferit parlamentarilor imunitate în faţa anchetelor pentru corupţie. O altă propunere ar putea să incrimineze jurnalismul de investigaţii.

Cu toate acestea, instituţiile de combatere a corupţiei au avut un an de succes remarcabil. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a pus sub acuzare mai mulţi foşti miniştri într-un scandal de corupţie şi trafic de influenţă care se întinde pe durata a patru guvernări succesive. Justiţia a obţinut condamnarea în numeroase cazuri care durau de ani de zile, inclusiv al mogulului media Dan Voiculescu şi o schemă de spăşare a banilor în care erau implicaţi opt foşti jucători şi patroni de club de fotbal.

Guvernare Democratică Naţională

Spargerea în februarie a coaliţiei stânga-dreapta a generat instabilitate politică şi a dus la scăderea credibilităţii guvernului Victor Ponta, care totuşi a reuşit să-şi păstreze majoritatea parlamentară. Câteva partide şi alianţe noi s-au format în vară şi, atât Partidul Social Democrat (PSD), cât şi Partidul Naţional Liberal (PNL) au lucrat pentru asigurarea victoriei în alegerile prezidenţiale. Noua coaliţie a continuat să conducă mai mult prin ordonanţe de urgenţă, cu puţine consultări. Scorul României pentru guvernare democratică naţională rămâne neschimbat la 3.75.

Proces Electoral

Două alegeri au avut loc în 2014. Românii au votat reprezentanţi în Parlamentul European în mai şi au ales un nou preşedinte în noiembrie. Restricţii birocratice asupra votului Românilor din diaspora în timpul alegerilor prezidenţiale au ridicat dubii legate de imparţialitatea guvernului Ponta şi de voinţa sa de a organiza aşegeri libere şi corecte. Din cauza unui abuz de resurse administrative în timpul campaniei şi proasta gestionare a votului din diasporă, scorul României pentru procesul electoral scade de la 3.00 la 3.25.

Societate Civilă

Lipsa fondurilor şi a capacităţii instituţionale cuntinuă să pună serioase probleme sectorului non-profit. O nouă lege a voluntariatului, adoptată în mai, nu va schimba situaţia în mod semnificativ. Organizaţiile neguvernamentale (ONG-urile) au influenţat agenda publică mai ales prin intermediul protestelor şi mijloacelor informale în locul canalelor oficiale, pentru că mecanismele oficiale de consultare sunt încă ineficiente. Scorul României pentru societate civilă rămâne neschimbat la 2.50.

Independenţa Mass-media

Condiţiile economice precare continuă să ameninţe independenţa presei. Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) nu şi-a putut îndeplini datoria pentru că şi-a pierdut qvorul în plină campanie electorală pentru preşedinţie. Politicienii au încercat să restrângă libertatea presei prin tentative de a incrimina calomnia şi divulgarea de informaţii legate de anchete penale. Canalele media sunt încă finanţate prin surse netransparente, inclusiv companii offshore şi contracte publicitare cu statul. Scorul României pentru Mass-media independentă rămâne neschimbat la 4.25.

Guvernare Democratică Locală

O ordonanţă de urgenţă din luna august a suspendat legea privind statutul aleşilor locali, permiţându-le să-şi schimbe afilierea politică în termen de 45 de zile fără să-şi piardă mandatul. Guvernul a declarat că doreşte să rezolve astfel impasul creat la nivel local de ruperea coaliţiei Uniunea Social-Liberală (USL) din februarie 2014. Criticii au considerat că adevăratul scop al guvernului a fost să controleze aleşii locali înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie. Scorul României pentru guvernare democratică locală rămâne neschimbat la 3.00.

Cadrul şi Independenţa Justiţiei

În ciuda unui număr impresionant de condamnări pentru corupţie în 2013 şi 2014, justiţia în sine nu este lipsită de defecte. Judecătorii condamnaţi pentru corupţie au continuat să primească pensii mari, dar o lege adoptată în luna iulie ar putea pune capăt acestei practici. Luptele pentru putere din interiorul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au relevat influenţa semnificativă a politicienilor asupra justiţiei. Scorul României pentru cadrul şi independenţa justiţiei rămâne neschimbat la 3.75.

Corupţie

2014 a fost cel mai de succes an de până acum pentru Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Procurorii DNA au obţinut condamnarea unui oligarh notoriu pentru opoziţia sa faţă de eforturile anticorupţie. Au expus de asemenea un scandal masiv de corupţie prin descoperirea unei reţele de trafic de influenţă care operase timp de patru guvernări succesive. Impactul social al anchetelor este încă limitat însă, din cauza implicării active a politicienilor în obstrucţionarea justiţiei. Scorul României pentru corupţie se îmbunătăţeşte de la 4.00 la 3.75.

Perspective pentru 2015

Urmând alegerea lui Klaus Iohannis, o figură relativ nouă în politica naţională, România intră într-o perioadă de transformări politice intense. Principalele partide politice, pornind cu PSD aflat la guvernare, sunt ameninţate cu distrugerea de către procuratura anticorupţie, pe care unii o compară cu epurările ”Mani Pulite” din Italia. Noi lideri, ca Iohannis, vor apărea în viitor din simplul motiv că elita veche a fost compromisă. Acest lucru nu va duce neapărat la conflicte politice între partide, noul preşedinte fiind cunoscut pentru abilităţile sale de negociere şi moderare, ci vor duce la o reconstrucţie şi reformare de alianţe, care sunt necesare pentru alegerile generale din 2016.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*