SAR a organizat conferinţa „2016, anul decisiv pentru reforma integrităţii publice”

12671654_961723390574551_1962277460456119266_oPe 25 februarie, Societatea Academică din România (SAR), împreună cu Ministerul Justiţiei şi Cancelaria Primului Ministru au organizat conferinţa intitulată „2016, anul decisiv pentru reforma integrităţii publice”. Subiectul principal a fost starea integrităţii publice în România şi ce se poate face pentru îmbunătăţirea controlului corupţiei.

Ideea cea mai importantă a conferinţei – la care au participat peste 150 de distinşi oaspeţi din instituţiile publice, societatea civilă şi organizaţiile media – a fost că măsurile punitive nu sunt suficiente pentru a reduce într-adevăr corupţia şi că buna guvernare necesită o abordare comprehensivă, centrată pe reformă administrativă, cum a afirmat şi în deschidere preşedintele SAR, prof. Alina Mungiu-Pippidi. Accentul ar trebui, deci, să cadă pe măsurarea cu precizie a nivelului de corupţie dintr-o ţară, identificarea a ceea ce a dus deja la reducerea sa şi găsirea măsurilor care ar conduce la îmbunătăţiri autentice ale scorului de „integritate publică”, concept care înseamnă capacitatea unei ţări de a reduce corupţia.

Primul-Ministru Dacian Cioloş a evidenţiat nevoia de a preveni apariţia corupţiei în instituţiile publice pe lângă anchetarea faptelor comise deja, subliniind faptul că integritatea funcţiei publice trebuie dublată de competenţă şi responsabilitate. Exemplul său de administraţie eficientă a fost că nu este necesar ca documentele oficiale să aibă nevoie de mai mult de două semnături, semn că funcţionarilor publici nu le este teamă să-şi asume răspunderea pentru faptele lor.

Vedeți declaraţia completă aici.

Cum ne dăm seama dacă o ducem mai bine sau mai rău?

Alina Mungiu-Pippidi a subliniat faptul că, în Europa, există o percepţie tot mai răspândită ce spune succesul se datorează mai mult corupţiei decât meritului personal, ceea ce face indicatorii de măsurare a corupţiei pe bază de percepţie foarte imprecişi pe termen scurt. Astfel, a fost prezentat un nou instrument – creat pentru Preşedinţia Olandeză a Uniunii Europene – aşa-numitul Index al Integrităţii Publice, care poate fi folosit de la an la an pentru măsurarea și compararea cu precizie a nivelului controlului corupţiei.

Exemplul folosit pentru a evidenţia corupţia în România este cel al achiziţiilor publice în sectorul construcţiilor, unde România cheltuie mai mult decât orice altă ţară europeană, însă rezultatele sunt în general de slabă calitate. Pentru că sunt atât de multe oportunităţi pentru corupţie, mai ales în sectorul construcţiilor, o agenţie anticorupţie specială nu poate adresa situația numai prin măsuri punitive. Această concluzie reiese din faptul că, în ţările în care există agenții anticorupție, scorurile pentru controlul corupţiei au scăzut pe parcursul a cinci ani de la înfiinţarea acestora.

Controlul eficace al corupţiei necesită, deci, un echilibru între constrângeri şi oportunităţi. Oportunităţile includ verificarea şi consolidarea legislaţiei vulnerabile (corruption proofing) în loc de adoptarea unor legi speciale anticorupţie, simplificarea aparatului birocratic şi digitizarea serviciilor publice, iar constrângerile se referă la monitorizarea instituţiilor publice prin interacţiuni online, auditare şi îmbunătățirea independenţei justiţiei. La final, au fost prezentate grafice comparate ale scorurilor României pentru integritate publică în 2014 şi 2015, explicându-se cât de bine se corelează integritatea publică cu indicatorii de măsurare a corupţiei pe bază de percepţie cum ar fi Control of Corruption al Băncii Mondiale sau Corruption Perception Index al Transparency International.

Vedeți întreaga prezentare a Alinei Mungiu-Pippidi aici.

Prezentarea se poate descărca de aici.

Citiți capitolul „Scade corupția? Ce poate face Guvernul, nu doar DNA, pentru a stăvili din fașă fenomenul spolierii statului” aici.

Bogdan Chiriţoiu, Președintele Consiliului Concurenței, a lăudat utilizarea unor date obiective în măsurarea nivelului corupției și a îndemnat îmbunătățirea cooperării între autoritățile guvernamentale și mediul academic în vederea construirii politicilor publice. De asemenea, acesta a atras atenția asupra faptului că nu există o singură măsură, atotcuprinzătoare prin care să se abordeze fenomenul complex al corupției. În ceea ce privește îmbunătățirea integrității publice, pe lângă simplificarea legislației – proces la care România deja lucrează cu prijinul OCDE – domnul Chirițoiu s-a referit la necesitatea monitorizării atât a procedurilor de achiziții publice, cât și implementarea ulterioară a contractelor pentru a asigura concurența, dar și la nevoia de a avea acces online la date în format deschis, reutilizabil (open data). Vizavi de subiectul companiilor de stat, domnul Chiriţoiu și-a exprimat îngrijorarea față de acest sector public încă supradimensionat și ineficient; aceste companii ar beneficia, cel puțin în ceea ce privește transparența, de pe urma unui management privat și listarea pe bursă. Sectorul public în general ar profita nu numai de pe urma depolitizării, ci și ca urmare a măririi salariilor funcționarilor publici și a prevenirii cazurilor de conflicte de interese și incompatibilități prin monitorizarea practicilor de angajare a foștior funcționari de către companii private.

Vedeți întreaga declarație aici.

Dragoş Tudorache, Șeful Cancelariei Primului Ministru, a fost de acord cu faptul că fenomenul corupției începe cu o legislație de proastă calitate și a subliniat că transparența este un mijloc prin care se poate îmbunătăți predictibilitatea având în vedere faptul că faptele de corupție sunt ascunse în spatele opacității instituționale. Domnul Tudorache a enumerat o parte dintre măsurile adoptate de Guvernul Cioloș pentru creșterea nivelului transparenței precum crearea unui registru al lobby-iștilor și numirea unor manageri din mediul privat la conducerea unor companii de stat, precum și crearea unui nucleu de profesioniști care să facă parte din consiliile de administrație ale acestora. În ceea ce privește transparența cheltuirii fondurilor publice, domnul Tudorache a anunțat condiționarea alocării fondurilor guvernamentale către autoritățile publice de publicarea întregii execuții bugetare de către acestea din urmă pe o platformă online centralizată care va fi disponibilă în curând. Prin urmare, execuțiile bugetare vor fi obligatoriu online, fapt ce va îngreuna cheltuirea discreționară a banului public. În plus, unul dintre obiectivele Guvernului Cioloș este acela de a depune candidatura României, împreună cu Argentina și Tailanda, la OCDE. Prezența în OCDE va rezulta într-o monitorizare de câțiva ani asupra felului în care reformele sunt implementate în România.

Vedeți întreaga declarație aici.

Alina Mungiu-Pippidi a prezentat rezultatele cercetării despre alocarea preferențială a contractelor de achiziții publice în sectorul construcțiilor din România în perioada 2007-2013 întreprinsă în cadrul proiectului ANTICORRP. Principalii indicatori folosiți pentru măsurarea gradului de particularism în alocarea contractelor au fost: licitațiile cu un singur ofertant, existența unei conexiuni politice între firma câștigătoare și autoritatea contractantă sau un decident politic și captura agențiilor publice (o autoritate contractantă este considerată a fi capturată dacă proporţia din totalul contractelor de peste 1 milion euro atribuite de către aceasta pe an către un singur ofertant depăşeşte 50% în condiţiile în care acea autoritate a oferit cel puţin 3 contracte în acel an). Datele indică o tendinţă de scădere a particularismului în sectorul construcţiilor, dar acest rezultat poate fi cauzat și de dezvoltarea graduală a unor practici mai subtile de corupție, semn că este nevoie de o monitorizare crescută și constantă.

Vedeți întreaga prezentare aici.

Citiți capitolul „Particularismul în distribuire resurselor publice în România: Achizițiile publice în sectorul construcțiilor” aici.

Versiunea detaliată a cercetării este disponibilă în limba engleză aici. Versiunea scurtată este disponibilă în limba engleză aici.

Valentin Mircea, Șeful Corpului de Control al Primului Ministru a subliniat faptul că, în general, entitățile de control au o funcție reactivă, iar reglementarea funcționării lor este vagă. Prin urmare, domnul Mircea a declarat că în prezent se lucrează la organizarea funcției de control administrativ și că aceast ava pune accent în mod special pe prevenirea abuzului.

Vedeți întreaga intervenție aici.

Acest eveniment a fost organizat în cadrul proiectului FP 7 inititulat ANTICORRP – Global Trends and European Responses to the Challenge of Corruption (număr acord de finanțare: 290529), Pachetul de Cercetare 8 – Corruption, assistance and development.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*