SAR cere abrogarea OUG 58/2010, un exemplu de cum să sabotezi statul, nu să-l reformezi

SAR

Societatea Academica din Romania cere abrogarea OUG 58/2010 si a normelor sale de aplicare, precum si eliberarea din functie a celor care au redactat sau au avizat actul normativ si normele sale de aplicare

Societatea Academica din România, care a sustinut constant in decursul timpului largirea bazei de impozitare ca solutie la cresterea veniturilor publice, a examinat, in saptamina care a trecut, Ordonanta de Urgenta 58/2010, precum si normele de aplicare ale acesteia. Rezultatul acestei analize a condus la urmatoarele concluzii si recomandari:

1)  OUG 58/2010 are probleme majore de conceptie si redactare si trebuie abrogata neintirziat. In formularea actuala, legea creste nepermis discretia administrativa. Ordonanta se contrazice flagrant cu normele de aplicare, fiind, de fapt, neimplementabila. SAR recomanda contribuabililor sa nu depuna nici un fel de declaratii pina cind actul legislativ nu este reemis intr-o forma clara si corecta.

Explicatie:Definitia activitatilor care pot fi “reconsiderate” ca activitati dependente (si pentru care taxele datorate sunt identice cu cele pentru contractele de munca) este confuza si imposibil de aplicat. In practica, autoritatile fiscale vor avea puteri absolute asupra contribuabililor, care risca sa fie sanctionati pentru ca interpretarea pe care ei o dau acestei definitii difera de cea a organele fiscale. In plus, nu se stie ce inseamna din punct de vedere juridic “reconsiderarea” unor activitati si nici daca acest proces va conferi persoanelor in cauza aceleasi drepturi ca si salariatilor (ex. Concedii de odihna, medicale, pentru ingrijirea copilului, dreptul la greva, etc.).

In privinta platii si declararii contributiilor pentru activitatile non-dependente, normele de aplicare contrazic OUG 58/2010. OUG 58/2010 pune aceste obligatii in sarcina platitorului de venit, iar normele metodologice in sarcina beneficiarului de venit. Aceste contradictii genereaza, in practica, haos si vulnerabilizeaza atât platitorii de venit cât si beneficiarii de venit in fata organelor de control care ii vor putea amenda fie pentru ca nu au respectat OUG 58/2010, fie pentru ca nu au respectat normele de aplicare.

Termenele de depunere a acestor declaratii sunt, de asemenea, nerezonabile si imposibil de respectat, impingindu-i pe cetateni la nerespectarea legii si culpabilizindu-i in mod nejustificat. Culmea acestor aberatii: nerespectarea obligatiilor de depunere lunara e sanctionata cu amenda intre 7500 RON si 15000 RON pentru fiecare contract in parte. Amenda este absurd de mare si nu este corelata in nici un mod cu valoarea contractului declarat.

2)     OUG 58/2010 nu va aduce la buget suma, de altfel modica, care este tinta Guvernului. Ea creste nepermis costurile de         tranzactie atât pentru cetatean cât si pentru stat si, la o analiza reala, se vede ca e mai degraba costisitoare decât profitabila.

Explicatie: Erorile de conceptie si formulare vor genera un sir interminabil de procese unde contribuabilii vor invoca neclaritatea legii in apararea lor si vor cistiga. Aceasta harababura ar fi putut fi evitata daca OUG 58/2010 prevedea clar ca taxele sociale sunt datorate si pentru alte contracte decat cele de munca (ar fi putut fi enumerate expres acele contracte exceptate de la plata acestor taxe), fara a se folosi aceasta falsa constructie juridica a “reconsiderarii unui contract”.

Pentru a se face o adevarata analiza cost-beneficiu a acestei prevederi ar fi trebuit oricum calculat timpul de implementare pierdut de organele statului si de contribuabili, care depaseste cu mult beneficiile potentiale. Aceste costuri provin mai ales din frecventa lunara a platilor. In mod rezonabil,  ar fi trebuit programata o singura plata pe an, la sfârsitul anului fiscal, si nu lunar si pentru fiecare contract in parte asa cum este prevazut in OUG 58/2010 si in normele de aplicare.

In concluzie, OUG 58/2010 si normele sale de aplicare sunt un exemplu clar de reglementare aberanta si imposibil de aplicat, care saboteaza statul de drept. Faptul ca aceasta reglementare a putut trece de instantele de avizare ridica un serios semn de intrebare asupra capacitatii Guvernului. Cei care au redactat si au avizat aceste reglementari trebuie demisi neintirziat, iar ordonanta abrogata.

O eventuala reemitere merita sa fie facuta doar daca Guvernul respecta procedurile legii transparentei decizionale si consulta, spre beneficiul sau in primul rind, specialisti capabili sa faca o lege implementabila. Recomandarea SAR este ca Guvernul sa abandoneze acest proiect si sa desfasoare, in schimb, controale repetate pentru a se asigura ca angajatorii incheie contracte adecvate tipului de activitate desfasurata. Problemele administrative prezentate de controlul la un organ de presa la care soferii sunt platiti prin drepturi de autor sunt infinit mai mici decit cele de a stabili cite luni contribuie pe an la ajutorul de somaj un scenarist care a fost remunerat in tot anul pentru doua scenarii. Costurile de implementare ale ordonantei depasesc cu mult pe cele ale aplicarii vechii legislatii, care avea sanse mai bune de a aduce beneficii economice similare.

Persoana de contact: Laura Stefan, Coordonator Anticoruptie, mobil:0727783556

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*